Aproape zilnic vedem pe rețelele sociale apeluri pentru a ajuta copii sau adulți diagnosticați cu afectiuni foarte grave. Foarte putini dintre noi fac insa efortul de a merge la banca pentru o donație. Cei mai mulți ajutam cu o distribuire sperând astfel ca vor face altii donații. De multe ori când vedem un articol/postare cu un asemenea caz trecem mai departe, copleșiți de propriile griji cotidiene, spunandu-ne că oricum nu avem cum sa ajutăm.

Oare câți dintre noi ne facem insa timp pentru a ne gândi ce se ascunde în spatele unor asemenea apeluri?

Alte Articole

De ce nu este deschis sicriul lui Costel Corduneanu? Este acoperit ...

Mașini împotmolite în asfalt, la Constanța, după o ploaie ...

Un tânăr de 33 de ani a murit în timpul unei curse Ryanair ...

  -Mami, mă faci frumoasa? își întreaba mama, Alexandra, fetiță diagnosticata cu leucemie despre care v-am scris in urma cu peste doua săptămâni, atunci când vede că îi taie parul ce ii îmbrăcase corpul până la mijloc pâna atunci. Alexandra nu vede lupta mamei pentru a-și ascunde lacrimile cum nu înțelege nici de ce coada ei e din ce in ce mai subțire și de ce mulți copii internați în aceeași secție nu mai au deloc par pe căpșoare, scrie Ziarul de Vrancea.

Important e că tratamentul ii merge bine, se încurajează mama și continuă să îi taie parul fetiței, pregatind-o astfel pentru când nu va mai avea par care să-i cadă.

La doar câteva zile insa Alexandrei i se face râu. Este luată la terapie intensivă. Medicii îi spun mamei ca ficatul ,,e făcut praf”. Si dintr-o data nimic nu mai conteaza pentra sarmana mama. Nici chiar propria viata. Conteaza doar viata Alexandrei ce pare ca mai sta prinsa cu un fir fragil de corpusorul ei in suferinta. Cum sa faca fata un parinte unei asemenea suferinte? Cum sa-si vada copilul trecand prin asemenea chinuri?

  Alexandra nu a mai rezistat. Nu a mai putut continua lupta cu boala, cu tratamentul atat de dureros… A obosit! Și a plecat să se joace. A plecat să se joace cu îngerii.