Plantarea pădurilor pentru a absorbi mai mult dioxid de carbon, „fertilizarea” oceanelor cu fier pentru a ameliora absorbţia CO2 de către fitoplancton, dispersarea particulelor în atmosferă pentru a împiedica o parte a razelor solare să încălzească planeta au fost simulate de cercetători din Kiel (Germania) pentru a le evalua eficienţa potenţială, dar şi efectele secundare posibile ale tehnologiilor aşa-zise geo-inginereşti într-o lume care ar continua în paralel să emită tot mai multe gaze cu efect de seră (GES).

Aceste tehnici, dintre care cele mai avansate sunt în prezent doar în stadiu experimental, constituie obiectul unui interes crescând în timp ce emisiile de gaze cu efect de seră continuă să crească şi obiectivul internaţional de a stopa încălzirea la + 2 grade C pare tot mai puţin accesibil.

Alte Articole

Clipe de coșmar trăite de Ramona Olaru în Egipt! Și-a pierdut ...

Accident teribil pe Autostrada București-Pitești! Un bărbat ...

Ziua Planetei Pământ 2024. Paşi mici în progresul privind ...

„Chiar aplicându-le în mod continuu şi la scară cât mai largă posibil, toate metodele sunt în mod individual relativ eficiente cu reduceri limitate ale încălzirii sau au efecte secundare potenţial severe„, au estimat autorii.

Un studiu recent a arătat, de exemplu, că dispersarea particulelor în atmosferă, vizând imitarea mecanismului care lucrează în cursul unei erupţii vulcanice, ar putea perturba semnificativ regimul ploilor tropicale.

Acest nou studiu simulează aplicarea tehnologiilor în „cel mai rău” dintre cele patru scenarii stabilite de experţii GEIC, un scenariu care prevede emisii tot mai importante de gaze cu efect de seră, cu o presupusă încălzire între 2,6 şi 4,8 grade C în 2100. Chiar combinate, aceste tehnologii nu ar împiedica, potrivit simulării, o încălzire a temperaturii medii depăşind uşor 2 grade C.

Aceste tehnologii arată, potrivit cercetătorilor, că nu trebuie „să depindem de tehnologii de geo-inginerie pentru a evita încălzirea viitoare şi că reducerea emisiilor de CO2 este probabil mijlocul cel mai eficient” pentru a contra schimbarea climatică.

Într-un comentariu, Tim Kruger, cercetător la Universitatea din Oxford (Marea Britanie), salută o ‘contribuţie utilă’ a acestei cercetări, subliniind totuşi necesitatea altor studii pentru a testa, de exemplu, eficienţa tehnologiilor de reţinere şi stocare a carbonului.