Marcel Boloş, anunţ oficial despre sporul de 50%: „Trebuie să stimuleze hărnicia”

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, afirmă că nu toţi primarii vor primi sporuri pentru implementarea de proiecte cu fonduri europene, explicând că acest spor trebuie să fie ”unul care susţine hărnicia”. În privinţa criteriilor de acordare a sporului, Boloş arată că actualii indicatori de performanţă trebuie completaţi cu alţii care ţin cont inclusiv de valoarea şi specificul proiectelor accesate.

Un primar de comună ajunge să câștige în fiecare lună între 8.400 de lei și 12.500, în funcție de numărul de cetățeni pe care le are localitatea pe care o conduce. Sumele de mai sus sunt brute, iar lor li se adaugă și alte sporuri de care beneficiază edilii.

În România, primarii orașelor cu peste 100.000 de locuitori câștigă lunar un salariu de baza de 15.600 de lei, în timp ce edilii orașelor cu un număr de cetățeni între 50.000 de locuitori și 10.000 câștigă 14.560 lei.

Primarii şi viceprimarii care gestionează fondurile aferente PNRR, sporuri majorate cu 50%. Anunţul ministrului Marcel Boloş: „Oamenii aceştia renunţă la multe lucruri din viaţă ca să o ducă mai bine comunitatea”
”Da, primarul este cel care este locomotiva accesării de fonduri europene. Ca şi fost beneficiar, pentru că am lucrat 20 de ani în primărie de municipiu, ştiu un lucru foarte clar: fără primar şi implicarea primarului nu există acelaşi ritm de implementare a proiectelor. Echipele de proiect trebuie mobilizate şi ţinute în frâu, dar şi cei care lucrează pe şantiere de asemenea, pentru ca să-şi respecţi termenele şi ca proiectul tău de infrastructură să poată să fie dus la bun sfârşit. Nu este un spor care se acordă pe orizontală la toţi primarii, asta este exclus şi nu sunt de acord cu acest lucru. Apoi, acest spor va fi legat de indicatorii de performanţă. Până acum am avut un mecanism de indicatori de performanţă care ţin cont de numărul de proiecte şi contracte de finanţare pe care le au încheiate, dar încercăm ca aceşti indicatori de performanţă să-i completăm şi cu valoarea acestora şi poate nu ar fi lipsit de interes dacă şi tipologia proiectelor ar fi luată în calcul. Spre exemplu, proiectele de infrastructură sunt foarte importante pentru dezvoltarea unei comunităţi, pentru dezvoltarea naţională, pe când, să zicem, dacă avem primării care dezvoltă doar proiecte de consolidare a capacităţii instituţionale, acolo cred că o să propunem o variantă de spor care să fie, totuşi, rezonabilă, pentru că e o mare diferenţă între proiectele de infrastructură şi cele care privesc capacitatea instituţională a primăriilor şi, din acest punct de vedere, depind foarte multe de primar”, a declarat Marcel Boloş, marţi seară, la Euronews România.

Alte articole

PSD reafirmă sprijinul pentru români și firmele românești și impune lui Boloș și liberalilor ca toate modificările fiscal să treacă prin filtrul mediului privat

Ciolacu, avertisment pentru Boloș: În Guvern nu mai poate intra de acum înainte vreo modificare de natură fiscală fără să existe în prealabil o consultare publică finalizată şi un acord cu mediul privat şi societatea civilă!

El a explicat că indicatorii de performanţă care ţin de numărul de contracte de finanţare, valoarea acestor contracte şi tipologia proiectului vor fi prezentaţi în şedinţă de Guvern.

Ministrul este de părere că acest spor trebuie să fie ”unul care susţine hărnicia” primarilor. ”Era nedrept să nu aibă aliniat acest procent cu propriii subordonaţi. Discutăm de 50% sporul echipei de proiect şi primarii aveau 25%. (…) Un populism ieftin să-l menţinem doar de dragul de a salva aparenţele şi să nu avem curajul acesta de a decide alinierea sporului şi remunerarea hărniciei”, a spus ministrul.

Guvernul a decis majorarea sporurilor cu 10-50%. Care este condiţia OBLIGATORIE pentru a primi leafă majorată
El a anunţat că, în ciuda birocraţiei, există localităţi care s-au dezvoltat mult accesând fonduri europene. Boloş a mai spus, răspunzând unei întrebări, că ”nu se poate fura în domeniul fondurilor europene”; arătând că există un sistem de audit foarte complex, total diferit de fondurile alocate din buget.

”Dacă ceva se poate schimba în România şi se poate discuta despre România modernă, acel lucru poate avea loc după ce noi am implementat PNRR-ul, după ce implementăm investiţiile din politica de coeziune. (…) Eu cred că după aceste investiţii masive se va vedea în nivelul de trai al oamenilor”, a adăugat ministrul.