Marcel Boloş, cea mai rea veste pentru români, este vorba de sume uriaşe: „Riscul de pierdere a banilor există”

Ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene, Marcel Boloş, a declarat luni, la Satu Mare, că riscul de pierdere a fondurilor din Programul Național Redresare și Reziliență (PNRR) există, fiind efectuate plăți de 5 miliarde din totalul alocării de 28 de miliarde de euro.

„Riscul de pierdere a banilor există, nimeni nu poate garanta că noi toate cele 113 obiective de investiții le vom implementa 100%. Cât vom reuși să facem, pentru că suntem înainte cu un an și jumătate de termenul de finalizare a PNRR-ului, avem 28 de miliarde de euro în bugetul investițiilor și avem plăți de 5 miliarde de euro. Deci este limpede, pentru că cifrele nu mint, că acest risc îl avem’, a declarat Marcel Boloş.

Cum vrea statul să ia banii românilor până la Paște. Anunțul făcut de Ministerul Fiananţelor îi vizează şi pe cei din Diaspora. Atenţie la Ghişeul.ro!

El a explicat că se fac demersuri ca investițiile întârziate să fie înlocuite cu unele mature.

Alte articole

Marcel Boloş vorbeşte deschis despre RISCUL de a pierde 7,8 miliarde euro din PNRR: „Comisia Europeană a impus condiţii dure”

Vestea momentului, gură de oxigen pentru Guvern! România a încasat 1,3 miliarde euro din PNRR

‘Noi facem demersurile ca acolo unde investițiile sunt întârziate, pentru a gestiona cât mai bine acest risc, să le înlocuim cu investiții care sunt mature, finanțarea este din fonduri naționale, respectă cerințele din PNRR, astfel încât să aducem în țară toți banii pe care îi avem alocați României și să ne putem continua aceste proiecte de investiții care sunt de importanță crucială pentru dezvoltarea României’, a mai spus Marcel Boloş.

Marcel Boloş spune că doar 13 spitale, din totalul de 24, ar putea primi finanţare prin PNRR

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, spune că din 24 de spitale, doar 13 ar putea primi finanţarea prin PNRR. ”Ne-am chinuit să îi convingem că acele spitale care au contractele de achiziţie încheiate şi şantierele deschise să rămână în continuare în listă”, a precizat ministrul.

”În ceea ce priveşte lista de şantiere pentru spitale, este cel mai discutat subiect al Comisiei Europeane, la această oră. Este urmărită direct problema de către directorul general al CG Recovery, pe care o ştie în amănunt, la nivel de listă de proiecte. Pentru mine este impresionant şi ne-am chinuit la ultima delegaţie pe care am avut-o cu doamna secretar de stat să îi convingem că acele spitale care au contractele de achiziţie publică încheiate şi şantierele deschise, adică se lucrează pe şantier, să rămână în continuare în această listă de spitale”, a spus ministrul.

Marcel Boloş, veste proastă pentru toţi bugetarii: Intrarea în vigoare a legii salarizării unice, posibilă doar atunci când deficitul bugetar al României este sub 5% din PIB

Marcel Boloş a precizat că 13 spitale îndeplinesc astăzi condiţiile, în contextul celor discutate.

”Deocamdată a rămas că este problema în analiză. Trebuie să prezentăm nivelul de documente, până la a face copie după contractele de execuţie-lucrări şi dovada că au fost emise ordinele de începere a lucrărilor. Nu ştiu să vă răspund câte vor rămâne în final în această listă. Luni. 8 aprilie vom trimite la Comisia Europeană, noi am trimis draft-ul pe care am început negocierea cu Comisia Europeană, dar luni avem termenul pentru a trimite în formatul prevăzut de regulamentul Comisiei Europeane documentaţia necesară pentru renegocierea PNRR”, a subliniat Boloş.

El a precizat că ”renegociarea PNRR este despre cum ne absorbim 100% grantul găsind soluţii la investiţiile care nu merg”.

”Este vorba de asemenea despre a înlocui proiectele de investiţii cu ritm de implementare destul de scăzut cu proiecte mature şi mai avem încă în listă soluţii pentru a putea înlocui în întregime aceste proiecte, încât România să fie pe zero din punct de vedere al bilanţului pe ceea ce înseamnă implementarea PNRR”, a spus el.

Bolojan: Cred cu tărie că România are capacitatea de a construi un sistem fiscal modern, care să încurajeze dezvoltarea economică sustenabilă şi să asigure o colectare eficientă a veniturilor. Nu se poate face fără dialog, fără expertiză şi fără măsurare

Preşedintele interimar, Ilie Bolojan, a arătat, într-un mesaj transmis, miercuri, la lansarea studiului ”Impactul impozitului minim pe cifra de afaceri asupra economiei: analiză sectorială”, că România are capacitatea de a construi un sistem fiscal modern, care să încurajeze dezvoltarea economică sustenabilă şi să asigure o colectare eficientă a veniturilor, menţionând însă că acest lucru nu se poate face fără dialog, fără expertiză şi fără măsurare.

Preşedintele interimar al României, Ilie Bolojan, a transmis, miercuri, un mesaj la evenimentul de lansare a studiului ”Impactul impozitului minim pe cifra de afaceri asupra economiei: analiză sectorială”, realizat de The Tax Institute. Mesajul a fost prezentat de Dragoş Anastasiu, consilier onorific al preşedintelui interimar al României pentru relaţia cu mediul de afaceri, în cadrul evenimentului organizat în Aula Bibliotecii Centrale Universitare ”Carol I” din Bucureşti.

”Fiscalitatea nu este doar o chestiune tehnică, ci şi una de încredere, de echilibru şi planificare strategică. Predictibilitatea, transparenţa şi echitatea trebuie să fie piloni ai politicii fiscale, iar aceste principii se construiesc prin dialog şi prin politici publice bazate pe dovezi. Introducerea impozitului minim pe cifra de afaceri este una dintre acele măsuri care ar trebui atent analizate înainte de implementare şi, în acest proces, trebuie evaluată riguros din punctul de vedere al eficienţei şi al sustenabilităţii. Studiul de faţă este un exemplu concret de analiză profesionistă, cu o abordare sectorială, care ar trebui să stea la baza oricărei decizii viitoare în acest domeniu”, a arătat Ilie Bolojan, în mesajul transmis.

El a adăugat că îşi doreşte ca procesul legislativ fiscal să se înscrie pe un făgaş al parteneriatului şi al dialogului constructiv.

”Pentru îndeplinirea acestui deziderat, este necesar ca, înainte de implementarea unor măsuri fiscale, să avem analize detaliate cu privire la impactul lor potenţial, să ne asigurăm că nu creăm ameninţări pentru economie şi bariere în calea atragerii de noi investiţii. Invit, aşadar, experţii din administraţie, mediul academic şi sectorul privat să accepte această invitaţie la un dialog sincer pentru găsirea de soluţii eficiente”, a afirmat preşedintele interimar.

Potrivit acestuia, studiul relevă un aspect esenţial: Impozitul Minim pe Cifra de Afaceri aduce aproximativ un miliard de euro în buget, în timp ce doar din frauda de TVA România pierde peste 9 miliarde de euro. Conform statisticilor Comisiei Europene, încă din 2015, România se află pe primul loc la decalajul încasărilor din TVA, cel mai mic deficit de TVA înregistrându-se în Olanda (0,2%), în timp ce ţara noastră se află la 36,7%.

”Impactul negativ al evaziunii fiscale asupra economiei este prea mare pentru a fi ignorat. În contextul actual, orice măsură fiscală trebuie evaluată nu doar după veniturile generate, ci şi după efectele secundare pe care le produce asupra mediului economic şi asupra competitivităţii pe termen lung. Mesajul acestui studiu este clar: avem la dispoziţie toate instrumentele necesare pentru a construi un sistem fiscal modern şi eficient, dar succesul depinde de colaborarea noastră reală şi de capacitatea de a acţiona pe baza unor analize solide. România are nevoie de decizii gândite bine pe termen mediu şi lung, nu de măsuri de urgenţă adoptate pe moment”, a transmis Ilie Bolojan.

El a reiterat importanţa principiilor fundamentale ale unui sistem fiscal sănătos: neutralitate, proporţionalitate şi capacitatea de a sprijini competitivitatea economică. Realitatea ne arată că impozitele care se bazează pe cifra de afaceri, şi nu pe profit, pot distorsiona aceste principii, afectând în special sectoarele cu marje mici, cu investiţii mari sau cu cicluri economice lungi, a menţionat preşedintele interimar.

”Cred cu tărie că România are capacitatea de a construi un sistem fiscal modern, care să încurajeze dezvoltarea economică sustenabilă şi să asigure o colectare eficientă a veniturilor. Acest lucru nu se poate face fără dialog, fără expertiză şi fără măsurare. Este timpul ca încrederea între stat şi mediul economic să fie reconstruită pe baze solide, iar transparenţa şi colaborarea trebuie să fie primele cărămizi”, a conchis el.