Marcel Boloş, veste proastă pentru toţi bugetarii: Intrarea în vigoare a legii salarizării unice, posibilă doar atunci când deficitul bugetar al României este sub 5% din PIB

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, a declarat marţi că intrarea în vigoare a legii salarizării unice este posibilă doar atunci când deficitul bugetar al României este sub 5% din PIB, astfel că discuţiile purtate cu Comisia au fost ca această reformă să se desprindă de următoarea cerere de plată din PNRR, pe care o au de depus şi să o facă atunci când finanţele României se mai aşează. El a precizat că legea poate fi adoptată anul viitor, în ultima cerere de plată din PNRR, însă intrarea ei în vigoare nu se poate realiza tot atunci, pentru că dăm peste cap ceea ce înseamnă macrostabilitatea financiară a României.

Ilie Bolojan critică salariile uriașe din sectorul public: „Nivelul de salarizare depășește limitele normale, orice s-ar spune”

”Din cele 28,3 miliarde de euro pe care le avem alocate ca buget pentru Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) avem absorbite până în momentul de faţă 9,2 miliarde euro. Deci ar urma, ca într-o perioadă scurtă de timp, de un an şi jumătate, să aducem în ţară aproximativ 20 de miliarde de euro, în condiţiile în care 449 de jaloane şi ţinte mai sunt încă de implementat şi o parte a reformelor destul de grele şi dure pentru ceea ce înseamnă impactul asupra bugetului şi asupra societăţii, care trebuie duse la bun sfârşit”, a spus Marcel Boloş, în emisiunea România Politică de la Prima News.

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a precizat , despre legea salarizării, că are câteva condiţii pe care le regăsim şi în planul fiscal pe care România îl are aprobat şi intrarea ei în vigoare este posibilă atunci când deficitul bugetar al României este sub 5% din PIB.

Alte articole

Vestea momentului, gură de oxigen pentru Guvern! România a încasat 1,3 miliarde euro din PNRR

Marcel Boloș, declarații privind suma pe care România o pierde din PNRR: „Nu este de joacă renegocierea și de aceea am fost destul de vehement”

”Anul acesta nu putem discuta de intrarea în vigoare a acestei legi, cum nu putem discuta de un impact bugetar consistent, altul decât cel privind pensiile generale şi speciale”, a spus Boloş, arătând că ar da peste cap finanţele României şi ar afecta serios sustenabilitatea finanţelor României, întrucât avem un impact bugetar estimat de 35 de miliarde de lei, care ar uma să vină aşa imediat după cel cu pensiile.

”Să ne amintim că acolo am avut alte 33 de miliarde de lei impact bugetar anual. Asta înseamnă că dăm peste cap ceea ce înseamnă macrostabilitatea financiară a României iar în acest context, discuţiile purtate cu Comisia au fost ca această reformă să se desprindă de următoarea cerere de plată pe care o avem de depus şi să o facem atunci când finanţele României se mai aşează”, a completat Marcel Boloş.

Ministrul a menţionat că mutarea a fost discutată cu Comisia Europeană astfel încât în ultima cerere de plată pe care o vor depune anul viitor undeva în lunile iunie-iulie să avem cuprinsă această reformă.

Boloş a precizat că adoptarea legii salarizării unitare poate să aibă loc şi anul viitor, la ultima cerere de plată pe PNRR, dar nu ar fi recomandabil acum ca o o asemenea lege să intre în vigoare.

Marcel Boloş: Este o perioadă istorică pe care o parcurgem, pentru că aceşti 75 de miliarde de euro pe care îi avem la dispoziţie nu se vor mai întoarce în istoria României niciodată

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, a declarat marţi că este o perioadă istorică pe care o parcurgem, pentru că aceşti 75 de miliarde de euro pe care îi avem la dispoziţie, din fonduri europene, nu se vor mai întoarce în istoria României niciodată, în condiţiile în care politica de coeziune nu mai arată atât de bine. Discutăm de viitorul ţării şi de sursele de finanţare pentru proiectele strategice de infrastructură, care dezvoltă România pentru următorii 50 de ani, a mai spus Boloş.

”Din punctul meu de vedere, este o perioadă istorică pe care o parcurgem, pentru că aceşti 75 de miliarde de euro pe care îi avem la dispoziţie nu se vor mai întoarce în istoria României niciodată. Politica de coeziune nu mai arată atât de bine cum a arătat până acum, pentru că priorităţile de repartizare a fondurilor se schimbă la nivelul Uniunii Europene”, a spus ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, în emisiunea România Politică de la Prima News.

El a precizat că, din cele 28 de miliarde de euro, mai avem 44 de miliarde de euro, care se referă la politica de coeziune, de unde ne finanţăm infrastructura de autostrăzi, infrastructura de apă şi canalizare. Ministrul a atras atenţia că ”acolo unde guvernele au cunoscut o perioadă de instabilitate, cum este cazul Bulgariei, sau acolo unde a fost un an electoral, se vede, de asemenea, în implementarea reformelor”.

”Lecţia PNRR-ului şi filozofia PNRR-ului spune foarte clar: Nu-ţi faci reformele, plăteşti un cost foarte scump”, a subliniat ministrul.

Potrivit lui Boloş, sunt reforme în PNRR care costă un miliard de euro.  ”Discutăm de miza unor bugete şi a unor costuri usturătoare pentru neducerea la bun sfârşit a reformelor”, a arătat Boloş, precizând că exemplul cel mai simplu este cel legat de AMEPIP, cu o procedură administrativă pentru care ţi se blochează 400 de milioane de euro, de ce? Pentru că e o procedură de respectat pentru numirea conducerii unei instituţii. În timp ce noi ne luptăm ca să facem economii de cheltuială, reducem posturi pe la ministere, dar înseamnă, ca şi economie de cheltuială, foarte puţin în raport cu aceste costuri usturătoare ale neîndeplinirii reformelor, care înseamnă miliarde de lei. Deci, discutăm de viitorul ţării şi de sursele de finanţare pentru proiectele strategice de infrastructură, care dezvoltă România pentru următorii 50 de ani”, a explicat Marcel Boloş.