Marcel Ciolacu, la întâlnirea cu secretarul general al ONU: ”România iubește pacea, dar ne dorim o pace care să nu răsplătească agresorii”

Potrivit unui comunicat de presă transmis, în noaptea de miercuri spre joi, de Guvern, necesitatea consolidării ordinii internaţionale bazate pe norme, cu Organizaţia Naţiunilor Unite în rol central, consecinţele agresiunii militare a Federaţiei Ruse în Ucraina, securitatea alimentară globală şi conflictul din Fâşia Gaza au fost principalele teme ale întrevederilor între premierul Marcel Ciolacu şi António Guterres, secretarul general al ONU, respectiv Dennis Frances, preşedintele Adunării Generale a acestui for.

”Susţinem leadership-ul şi viziunea dumneavoastră, reflectată în Agenda Noastră Comună (Our Common Agenda), asupra viitorului cooperării globale printr-un multilateralism incluziv şi eficient, care să însemne o solidaritate reînnoită între popoare şi generaţiile viitoare, un nou contract social ancorat în drepturile omului, o mai bună gestionare a bunurilor comune esenţiale şi bunurilor publice globale în beneficiul tuturor, în mod echitabil şi durabil”, a declarat Ciolacu, la întrevederea cu secretarul general al ONU, António Guterres.

Premierul a exprimat sprijinul ferm din partea României pentru eforturile de reformare a ONU şi a apreciat că 2024 va fi un an esenţial pentru organizaţia mondială, îndeosebi prin prisma necesităţii de a asigura un rezultat ambiţios al Summit-ului Viitorului, test major, revelator pentru capacitatea statelor membre de a lucra împreună în mod eficient.

În problematica Ucrainei, premierul român a arătat că România susţine Formula pentru Pace, un cadru unic care să conducă la o pace cuprinzătoare, justă şi durabilă în Ucraina, şi va continua sprijinul ferm pentru consolidarea rezilienţei Republicii Moldova, a doua cea mai afectată ţară din regiune.

Alte articole

Marcel Ciolacu, mutare bombă în PSD. Fostul premier ar putea candida la alegerile locale din noiembrie

Victor Ciutacu, sătul de scuza „grelei moşteniri”: „Când a venit Orban după Dăncilă, deficitul era 2,3%. Restul, până la 7,2%, a fost pe mâna liberalilor, Orban, Cîţu şi Ciucă”

Citește și: Sondaj INSCOP – Mircea Geoană şi Marcel Ciolacu, pe primele locuri în intenția de vot pentru prezidențiale. Șoșoacă se clasează peste Simion

”Ca stat care a trecut prin ambele mari deflagraţii mondiale ale secolului trecut, cu multă suferinţă şi pierderi grele, România iubeşte pacea şi aspiră la soluţionarea tuturor divergenţelor de interese între ţările lumii pe calea dialogului şi negocierii. Diplomaţia e oricând preferabilă armelor. Dar ne dorim o pace care să nu răsplătească agresorii”, a adăugat şeful Executivului de la Bucureşti.

Legat de Fâşia Gaza, premierul Marcel Ciolacu l-a felicitat pe António Guterres pentru rolul deosebit de important în facilitarea accesului ajutoarelor umanitare, a exprimat aprecierea deosebită pentru eforturile personalului ONU care, în ciuda riscurilor cu care se confruntă, continuă să acorde asistenţa populaţiei palestiniene şi a transmis condoleanţe pentru pierderile de vieţi în rândul acestuia.

”Sprijinim abordarea dumneavoastră în răspunsul la actuala situaţie din Israel şi Fâşia Gaza, bazată în mod esenţial pe apelul la respectarea dreptului internaţional şi a dreptului umanitar internaţional”, a mai transmis premierul, adăugând că principalele obiective aici, în opinia României, ar trebui să fie prevenirea pierderii de vieţi în rândul civililor, ameliorarea situaţiei umanitare din Fâşia Gaza, eliberarea cât mai rapidă şi fără condiţii a ostaticilor, prevenirea unei contagiuni regionale a conflictului şi crearea unui orizont politic care să conducă la implementarea soluţiei celor două state.

La rândul său, António Guterres a felicitat România pentru rolul major pe care l-a avut în sprijinirea refugiaţilor ucraineni şi în prevenirea unei crize alimentare la nivel mondial, prin facilitarea tranzitului de cereale din Ucraina către pieţele globale. De asemenea, a remarcat mobilizarea de ajutoare umanitare româneşti pentru populaţia civilă din Gaza şi a menţionat potenţialul României în normalizarea situaţiei din regiune, prin prisma relaţiilor amicale pe care le are atât cu Israelul, cât şi cu statul palestinian.

Potrivit Guvernului, alte subiecte abordate în cadrul întâlnirilor cu cei doi înalţi oficiali ONU, António Guterres şi Dennis Frances, s-au referit la Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, gestionarea schimbărilor climatice, combaterea dezinformării, întărirea prezenţei ONU în România, ca răspuns la ofensiva Federaţiei Ruse în Ucraina, şi rolul activ jucat de ţara noastră în acţiunile ONU pentru pace şi securitate, dezvoltare durabilă şi drepturile omului.

La finalul întrevederilor de la sediul ONU, premierul Marcel Ciolacu a semnat în Cartea de semnături a Organizaţiei Naţiunilor Unite şi a vizitat Misiunea Permanentă a României pe lângă ONU, pentru a se întâlni cu reprezentanţii corpului diplomatic care activează în cadrul acesteia.

Organizaţia Naţiunilor Unite este cel mai important for internaţional, creat după cel de-Al Doilea Război Mondial, cu misiunea de a asigura pacea la nivel global, respectarea drepturilor omului, cooperarea internaţională şi respectarea dreptului internaţional.

România a devenit membru al ONU la 14 decembrie 1955, în urma deciziei luate de Adunarea Generală a organizaţiei. În perioada septembrie 1967 – septembrie 1968, ţara noastră a fost aleasă preşedinte al Adunării Generale şi a mai deţinut, de-a lungul timpului, funcţii de vicepreşedinte al Adunării Generale, precum şi de preşedinte sau vicepreşedinte în diferite comisii ale Adunării Generale.

Cele mai semnificative fonduri şi programe ale ONU care şi-au deschis reprezentanţe şi au pus în aplicare programe pentru România sunt Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii, Fondul Naţiunilor Unite pentru Populaţie, Organizaţia Internaţională a Muncii, Organizaţia Mondială a Sănătăţii, Comisariatul Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi.

Citește și: Ce a făcut Nicolae Ciucă de ziua lui. Liderul PNL a vizitat un centru de copii din Ilfov

Acest articol este sustinut de Partidul Social Democrat