China a anunțat joi, în cadrul reuniunii anuale a legislativului, o creștere anuală mai moderată a cheltuielilor destinate apărării, în scădere de la 7,2% la 7%, cu o conducere militară redusă la minimum din cauza cazurilor de corupție, dar fără a renunța la pretențiile asupra Taiwanului, informează EFE, conform Agerpres.
Capitala Beijing a găzduit, sub ninsoare, sesiunea de deschidere a Adunării Naționale Populare (ANP), cea mai importantă întâlnire politică anuală din China care reunește aproape 3.000 de deputați în Marele Palat al Poporului din Piața Tiananmen, în care premierul Li Qiang a prezentat raportul anual privind activitatea guvernamentală.
În acest raport, Li Qiang a anunțat o creștere de 7% a bugetului pentru apărare, care va ajunge anul acesta la 1,91 trilioane de yuani (aproximativ 277 de miliarde de dolari), după creșteri de 7,2% în 2025, 2024 și 2023.
Analistul Fu Qianshao, citat de ziarul Global Times, a afirmat că această creștere ‘rămâne la un nivel rezonabil și adecvat’, pe care a legat-o de necesitatea modernizării armatei.
Cu toate acestea, unele voci semnalează că bugetul militar din ultimii ani nu reflectă scala cheltuielilor reale militare ale Chinei, care în ultima perioadă a finanțat o modernizare militară care a inclus, în 2025, intrarea în serviciu a celui de-al treilea portavion al său.
Beijingul și-a intensificat totodată activitatea militară în jurul Taiwanului, cu exerciții de mare amploare pe care autoritățile chineze le prezintă ca avertismente împotriva ‘forțelor separatiste’, în paralel cu o campanie anticorupție care a zguduit conducerea militară, cu demiterea unor înalți oficiali, precum foștii miniștri ai apărării Li Shangfu și Wei Fenghe și fostul vicepreședinte al Comisiei Militare Centrale, Zhang Youxia, reducând acest organism la doar doi dintre cei șapte membri inițiali.
Joi, premierul Li Qiang a reiterat că Beijingul va promova ‘progresul ferm al cauzei reunificării naționale’ și se va opune oricărei tentative de independență a Taiwanului, deși a adăugat că Beijingul va promova ‘dezvoltarea pașnică a relațiilor’ dintre cele două maluri ale strâmtorii.
A fost, de asemenea, anunțată ajustarea obiectivului de creștere. În plan economic, Li a stabilit ținta de creștere pentru 2026 ‘între 4,5 % și 5 %’, sub obiectivul ‘în jur de 5 %’ stabilit în ultimii trei ani și cel mai scăzut din 1991.
Prim-ministrul chinez a explicat că scopul vizat este acela de a ‘crea spațiu pentru ajustări structurale, prevenirea riscurilor și reformă’ în primul an al noului plan cincinal care va ghida economia chineză până în 2030 și a cărui aprobare este prevăzută în timpul acestei sesiuni a legislativului.
Raportul a menținut, de asemenea, neschimbate alte obiective macroeconomice, precum un deficit bugetar de 4%, un plafon al inflației de 2% și o rată a șomajului urban de aproximativ 5,5%.
Beijingul și-a reiterat angajamentul de a stimula cererea internă prin investiții în infrastructură, emisiuni de datorie specială și măsuri menite să impulsioneze consumul și să stabilizeze sectorul imobiliar.
Deputatul pentru provincia Henan, Chen Baochao, a declarat pentru EFE că a acordat atenție în raportul de activitate secțiunii dedicate dezvoltării rurale: ‘Când există oameni, există muncă, când există muncă există dezvoltare și atunci locuitorii pot câștiga mai mulți bani și pot fi mai fericiți’, a afirmat el, susținând politici care să revitalizeze satele.
Premierul Li Qiang a anunțat, de asemenea, măsuri pentru o societate ‘prietenoasă cu creșterea copiilor’ pentru a face față declinului demografic al țării, a cărei populație înregistrează mai mulți ani de scădere.
Guvernul va îmbunătăți sistemul de concedii de maternitate, pe lângă extinderea serviciilor de îngrijire a vârstei a treia în fața îmbătrânirii accelerate a populației.
Potrivit datelor oficiale, 2.765 de delegați au participat la inaugurare, în timp ce 113 nu au venit, aproximativ 4% din total, un număr de absențe mai mare decât de obicei și care are loc pe fundalul puternicelor măsuri de securitate obișnuite și al demiterilor și anchetelor vizând conducerea militară și politică.