Margarina, sub lupă

Margarinele conţin apă, diverse „cantităţi de lipide şi, uneori, suplimente de vitamine (A şi D), lecitină, acizi graşi Omega-3, coloranţi, arome şi posibil lapte praf, în funcţie de reţetă”, spune prof.dr. Nicolae Hâncu, în volumul „Abecedar de Nutriţie”.

Toate reţetele pornesc de la cea iniţială, inventată de chimistul francez H.Mège Mouriès, în 1869, care a amestecat grăsimi animale cu uleiuri vegetale. În timp, procesul de fabricaţie al margarinei s-a modificat, astfel că a început să fie produsă doar din uleiuri vegetale.

Conform normelor acceptate de UE, margarina este o emulsie de grăsimi (de origine vegetală şi animală) în apa, cu un conţinut de cel puţin 80% grăsimi, dar maxim 90%, care rămâne solidă la 20 de grade Celsius şi este potrivită pentru a fi întinsă (pe o suprafaţă, cum este pâinea).

Produsele de generație nouă, mai puțin nocive

Alte articole

România este „grânarul Europei”, dar are rafturile pline de importuri: Care este singura țară din lume care își asigura complet hrana

Nutriționista Mihaela Bilic dezvăluie ce alimente pot fi consumate și după expirare: „Chiar dacă lumea mă ceartă, eu fac aceste experiențe în continuare”

La început, margarina se obținea prin hidrogenarea uleiurilor vegetale lichide, iar prin acest proces grăsimile deveneau semisolide (tartinabile). Însă prin hidrogenare, acizii grași nesaturați, benefici pentru sănătate, se modificau şi ei devenind saturați şi, implicit, efecte negative pentru organism. Aceştia favorizează apariţia aterosclerozei şi a bolilor de inimă. S-a încercat hidrogenarea parţială a uleiurilor, pentru a minimiza efectele dăunătoare asupra sănătăţii.

Citeşte şi  Cum să faci margarină la tine acasă în cinci minute. VIDEO

„Acest proces constă în încălzirea uleiului în prezenţa hidrogenului şi a unui catalizator. În urma lui, acizii graşi polinesaturaţi se transformă în acizi saturaţi”, se arată în cartea „Abecedar de Nutriţie”. În concluzie, un ulei vegetal sănătos se transformă într-un produs nesănătos.

În prezent, există margarine de nouă generaţie, care se obţin prin amestecarea uleiurilor vegetale cu o cantitate mică de grăsime de palmier intersterificată şi apoi cu apă. Avantajul margarinei de nouă generaţie, faţă de unt şi untură, îl constituie absenţa colesterolului. Margarinele tradiţionale, folosite în patiserii, conţin grăsimi trans, pe când cele de nouă genrație au în compoziţie sub 1% acizi graşi trans.

Sfat

Ideal este ca grăsimile „rele” să nu depăşească o treime din cantitatea totală de grăsimi consumate pe zi, pentru că, în exces, acestea favorizează apariţia bolilor de inimă.

Poate conține acizi esenţiali şi vitamine

În urma noului proces de fabricaţie, unii producători au îmbogăţit margarinele cu acizi graşi Omega-3 şi Omega-6, iar acest lucru trebuie specificat pe eticheta produsului. Uleiul de floarea-soarelui conţine acizi graşi Omega-6, în timp ce uleiul de rapiţă conţine Omega-3.

Caută-le în lista cu ingrediente şi verifică dacă grăsimea vegetală a fost sau nu hidrogenată. Unele tipuri de margarine au adăugate în compoziţie şi vitamine, precum A şi D, care împreună favorizează absorbţia intestinală şidepunerea calciului în oase.

Ştiai că…

Margarinele pot avea maximum 3% grăsime din lapte?

Cele cu conţinut mai redus de grăsime se numesc „light”(39-41%) sau „reduced fat”(60-62%)?

Descoperă din ce sunt făcute diverse tipuri de margarine