Marine Le Pen, condamnată la trei ani de închisoare, doi cu suspendare, şi 15 luni de ineligibilitate

Şefa grupului parlamentar al Partidului Rassemblement national (RN, extremă dreapta), a fost condamnată marţi, în apel, la plata unei amenzi de 100.000 de euro, trei ani de închisoare – doi cu suspendare – şi supraveghere electronică şi la 45 de luni de ineligibilitate – 30 de suspendare, relatează Le Monde.

Radu Miruță prezintă principalul obiectiv al României la Summitul NATO de la Ankara: „Distribuirea uniformă a resurselor pe flancul estic”

Curtea de Apel de la Paris a scurtat sentința de condamnare la închisoare pe patru ani la trei ani, dintre care unul cu executare prin arest la domiciliu cu brățară electronică de monitorizare și a scurtat pedepasa de cinci ani de ineligibilitate împotriva lui Le Pen pronunțată de instanța de fond în 2025, dar a scurtat-o la 45 de luni, dintre care 30 de luni cu suspendare, ca urmare Marine Le Pen a devenit eligibilă. Lidera RN a fost găsită vinovată de deturnare de fonduri în perioada în care era deputată în Parlamentul European și a condamnat-o la 100.000 de euro amendă.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Marine Le Pen îşi va ispăşi pedeapsa cu închisoarea prin purtarea unei brăţări electronice.

Alte articole

Reacțiile liderilor internaționali la victoria lui George Simion. Marine Le Pen: „România i-a oferit doamnei von der Leyen un bumerang foarte frumos” / Matteo Salvini: „Poporul a votat, în sfârșit, liber”

Cazul Călin Georgescu se repetă: Marine Le Pen NU mai are voie să candideze la alegerile prezidențiale din Franța. Lidera extremei drepte, declarată vinovată de deturnare de fonduri publice

Citește și : Începe Summitul NATO de la Ankara. Cine face parte din delegația României la eveniment. Punctele de pe agenda oficială a reuniunii

Marine Le Pen a declarat că nu va face campanie electorală cu brățară electronică, ca atare ar urma să fie înlocuită de președintele partidului, eurodeputatul Jordan Bardella. Ea ar putea face apel la Curtea de Casație, dar decizia ar veni abia în ianuarie 2027, mult prea târziu și ar putea, în caz de respingere, să lase RN fără candidat.

Sondajele de opinie plasează ambii candidați în fruntea intențiilor de vot la primul tur al alegerilor prezidențiale din aprilie 2027, dar în ultima perioadă Bardella a înregistrat scoruri cu 4 – 5% superioare lui Le Pen (36 – 37%, față de 31 – 33%). Singurul contracandidat care ar putea să învingă candidatul RN în al doilea tur de scrutin este fostul prim ministru (2017 – 2020), Edouard Philippe, liderul micului partid de centru dreapta, Orizonturi.

CINCI ANI DE INELIGIBILITATE ÎN PRIMĂ INSTANŢĂ pentru Marine Le Pen

Condamnarea lui Marine Le Pen, la 31 martie 2025, la patru ani de închisoare şi cinci ani de ineligibilitate de către Tribunalul Penal din Paris pentru deturnarea fondurilor europene a zguduit peisajul politic din Franţa şi nu numai, deputata RN primind chiar sprijinul preşedintelui american Donald Trump şi al foştilor lideri maghiar şi brazilian, Viktor Orban şi Jair Bolsonaro.

După ce a denunţat o „decizie politică”, Marine Le Pen şi-a moderat tonul faţă de sistemul judiciar. Conform sondajelor, chiar şi simpatizanţii RN consideră că ea nu este mai presus de lege.

O achitare pronunţată în apel i-ar clarifica orizontul politic. O pedeapsă de ineligibilitate mai mare de doi ani i-ar anula, dimpotrivă, orice ambiţie prezidenţială.

În ciuda acestei incertitudini, RN se menţine pe primele locuri în sondaje, iar sondajele recente îi acordă lui Jordan Bardella un avans considerabil faţă de ceilalţi candidaţi – 37% din intenţiile de vot în primul tur, faţă de 32% pentru Le Pen, potrivit unui sondaj Ifop-Fiducial realizat pentru LCI şi Le Figaro.

Principalul adversar al extremei drepte este, deocamdată, fostul prim-ministru (partidul Horizons) Edouard Philippe, care duminică a avut primul său miting de amploare la Paris.

„Jordan Bardella reuşeşte mai bine să atragă electoratul de centru-dreapta decât, în special, (candidatul Les Républicains) Bruno Retailleau. Marine Le Pen are o influenţă mai mare în rândul opiniei publice”, a declarat pentru Reuters constituţionalistul Benjamin Morel.

Indiferent de decizia instanţei, Marine Le Pen şi Jordan Bardella vor face campanie împreună, asigură un cadru al RN sub condiţia anonimatului, în timp ce un altul precizează că au fost prevăzute sloganuri diferite pentru fiecare situaţie.

„Lucrăm în strânsă colaborare cu Marine Le Pen şi vom continua să o facem şi după 7 iulie, indiferent ce se va întâmpla”, a promis Jordan Bardella, aflat în Polonia.

Întrebat în timpul unei călătorii în străinătate luna trecută dacă se pregăteşte să devină candidatul la preşedinţie al RN, Bardella a dat răspunsul său obişnuit: „Până la noi ordine, mă pregătesc să fiu prim-ministru (al lui Le Pen)”.

Ascensiunea fulgerătoare a tânărului născut în Seine-Saint-Denis alimentează tensiuni interne privind orientarea partidului, în special în materie de politică economică, au declarat surse politice pentru Reuters.

Atacat de opoziţie pentru lipsa sa de experienţă şi dornic să câştige bunăvoinţa mediului de afaceri, eurodeputatul promovează o linie mai liberală decât cea a lui Marine Le Pen şi rămâne vag în ceea ce priveşte sprijinul său pentru ideea de a reduce la 62 de ani vârsta legală de pensionare.

Relaţia sa cu prinţesa Marie-Caroline de Bourbon-Sicilia ridică, de asemenea, semne de întrebare, în contextul în care Marine Le Pen şi-a construit o imagine de aleasă care se află cât mai aproape de francezii cu venituri modeste.

Ce rol ar juca Marine Le Pen dacă Jordan Bardella ar deveni şef al statului? Ea a respins întotdeauna ideea de a intra la Matignon sau într-un minister.

„Va avea, desigur, un rol de jucat. Va fi un mentor”, a declarat pe franceinfo deputatul RN Philippe Ballard. „Dacă Jordan Bardella va fi ales preşedinte, Marine Le Pen va rămâne, evident, o figură majoră a vieţii politice franceze”, a asigurat el.

Chiar dacă partidul are un plan B în persoana lui Bardella, mulţi parlamentari care s-au alăturat partidului sub conducerea lui Le Pen – cea care a transformat formaţiunea dintr-o mişcare naţionalistă marginală în cel mai mare partid din parlament – au declarat că ar regreta pierderea unei figuri marcante în cazul în care aceasta ar fi exclusă definitiv. „Nu poţi fi niciodată pe deplin pregătit. Ar fi un fel de durere personală dacă s-ar întâmpla asta”, a declarat reporterilor Thomas Ménagé, deputat al RN. Dar „oricât de nedrept ar fi verdictul, vom accepta decizia, nu suntem rebeli”, a adăugat el.

Președintele Emmanuel Macron, ales în 2017 și reales în 2022, nu mai are dreptul să candideze anul viitor.