Mişcarea aparentă a Soarelui pe cer, determinată de mişcarea reală a Pământului pe orbita sa, cauzează inegalitatea duratei zilelor şi nopţilor pe parcursul anului.

„La momentul echinocţiului de primăvară, Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera australă a sferei cereşti în cea boreală. Când Soarele se află în acest punct, numit punct vernal, el descrie mişcarea diurnă în lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determină – la data respectivă – egalitatea duratei zilelor cu cea a nopţilor, indiferent de latitudine. La latitudinile ţării noastre, pentru care putem considera valoarea medie de 45°, aceasta cifră reprezinta şi valoarea medie a înălţimii Soarelui deasupra orizontului la momentul amiezii. Totodată, la data respectivă, Soarele răsare în punctul cardinal est şi apune în punctul cardinal vest”, explică Observatorul Astronomic Vasile Urseanu, din Bucureşti.

După această zi, durata zilei va fi în creştere, iar cea a nopţii în scădere, până la data de 21 iunie, când va avea loc solstiţiul de vară, adică va fi cea mai lungă zi a anului. VEZI AICI CUM ARATĂ ECHINOCŢIUL DIN SPAŢIU

Alte Articole

Lacrimi de durere la priveghiul lui Costel Corduneanu. Un detaliu ...

iRENE, primul „administrator de bloc” creat cu AI, îţi ...

Descoperirea misterioasă de sub Antarctica. Curg teoriile conspiraţiei ...

În emisfera sudică, însă, fenomenul este invers: la această dată începe toamna astronomică. În regiunile polare, în emisfera nordică începe lunga zi polară, iar în cea sudică începe noapte polară, ce vor dura şase luni.