Măsurile luate de guvernul Bolojan pentru a gestiona criza prețului carburanților, criticate de FMI: ”Nu sunt înţelepte”

Potrivit analizei FMI, guvernele europene sunt sfătuite să evite măsuri temporare, precum reducerea taxelor pe combustibili sau plafonarea prețurilor, chiar dacă acestea pot părea soluții rapide în fața scumpirilor generate de tensiunile din Orientul Mijlociu. Instituția subliniază că astfel de politici au fost deja testate în criza energetică din 2022 și s-au dovedit ineficiente.

FMI arată că „acestea măsuri nu sunt unele înţelepte”.

Instituția financiară internațională avertizează că sprijinul generalizat acordat populației favorizează în special gospodăriile cu venituri mai mari, care consumă mai multă energie, în timp ce impactul asupra celor vulnerabili este limitat.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Măsurile de sprijin largi şi fără un sfârşit clar sunt greu de inversat şi ar trebui evitate”, a transmis FMI, recomandând guvernelor să adopte politici mai bine țintite.

Alte articole

Viorel Cataramă susţine că înlăturarea lui Bolojan de la şefia PNL este iminentă: „Nu mai poate să ofere nicio sinecură. Sigur că oamenii care gândesc pe principii conservatoare, vor acţiona”

Ilie Bolojan merge joi în ultima sa vizită oficială externă în calitate de premier. Şeful Executivului va prezenta situaţia implementării PNRR în România

Analiza instituției indică faptul că, în timpul crizei energetice declanșate de războiul din Ucraina, statele europene au cheltuit în medie 2,5% din PIB pentru sprijin energetic, însă peste două treimi din aceste fonduri nu au fost direcționate eficient. Potrivit FMI, doar 0,9% din PIB ar fi fost suficient pentru a compensa integral creșterea costurilor pentru cele mai sărace 40% dintre gospodării.

Citește și: Statul vânează banii românilor. Anunţ oficial de la Ministerul Finanţelor pentru luna aprilie 2026

În paralel, instituția avertizează că astfel de măsuri reduc stimulentele pentru reducerea consumului și investițiile în eficiență energetică.

În România, Guvernul a declarat, prin ordonanță de urgență, situație de criză pe piața țițeiului și a produselor petroliere, măsură valabilă până la 30 iunie 2026.

„Se declară situaţie de criză pe piaţa ţiţeiului şi/sau a produselor petroliere până la data de 30 iunie 2026 inclusiv. Durata situaţiei de criză poate fi prelungită succesiv pentru durate de câte cel mult 3 luni, cât timp persistă împrejurările care au determinat situaţia de criză, prin acte normative emise de Parlamentul sau Guvernul României. Încetarea situaţiei de criză şi a măsurilor de protecţie se poate dispune înainte de împlinirea termenului prevăzut”, se arată în OUG.

Criticile FMI vin într-un moment în care mai multe state europene analizează măsuri similare. În Germania, de exemplu, autoritățile iau în calcul reducerea temporară a taxelor pe carburanți, inclusiv TVA, pentru o perioadă limitată, ca reacție la criza de aprovizionare generată de conflictul din Orientul Mijlociu.

FMI recomandă, însă, ca statele să evite repetarea „greşeli costisitoare” și să adopte politici mai bine direcționate, orientate către sprijinirea categoriilor vulnerabile și reducerea dependenței de resursele energetice tradiționale.

Citește și: Măsuri ca în pandemie pentru a contracara criza energetică: O zi de muncă de acasă săptămânal și reducerea tarifelor pentru transportul public. Culmea, Metrorex și STB propun scumpirea călătoriei