Mateescu, membru CSM: Am votat cu toată convingerea pentru un aviz negativ. Este un proiect făcut superficial

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a dat joi aviz negativ pe proiectul privind modificarea legilor Justiției. 

„Am votat cu toată convingerea pentru un aviz negativ. Este un proiect făcut la modul — l-am apreciat drept superficial, fără să țină cont de propunerea instanțelor și parchetelor, fără să țină cont de propunerea sau propunerile adoptate la nivel de CSM în două rânduri. Lucrurile care interesează sistemul, lucrurile tehnice au fost transpuse la un nivel mic, lucrurile cu un impact masiv gen Inspecția Judiciară în subordinea Ministerului Justiției, gen schimbarea regulilor în ceea ce privește recrutarea magistraților, promovarea lor ori aspectele legate de numirea procurorilor la nivel de vârf, dar și la nivel local, pentru că ați observat că la nivel de structuri specializate intervenția ministrului Justiției se manifestă până la nivel județean. Toate acestea le-am considerat (…), ca membru CSM, lucruri dăunătoare care nu pot fi schimbate, pentru că noi am avut alte propuneri, așadar ministrul nu a ținut cont de ele, ele nu pot fi schimbate nici în urma acestui proiect”, a declarat Bogdan Mateescu, după votul din plenul Consiliului Superior al Magistraturii, citat de Agerpres.

Citeşte şi: CSM a dat AVIZ NEGATIV pe proiectul de modificare a legilor Justiţiei. Tudorel Toader: Unii nu doresc reformarea sistemului

Judecătorul a mai spus că speră la o conlucrare reală în acest caz și nu ca în alte situații când Ministerul Justiției a „mimat” colaborarea.

Alte articole

Judecătoarea CCR Iulia Scântei recunoaște că nu are explicații clare pentru anularea alegerilor: ”Poate alte autorități ar fi trebuit să intervină și să detalieze înapoi. Poate trebuiau să vină niște răspunsuri mai complete”

Raportul de la Departamentul de Stat al SUA nu critică Curtea Constituțională. O nouă campanie de dezinformare în legătură cu CCR

„Potrivit legii, avizul Consiliului este consultativ. Însă de fiecare dată când am discutat și cu partenerii noștri externi și cu partenerii noștri din sistem, cei pe care îi reprezentăm, am vorbit despre o colaborare reală. Ministerul Justiției în multe rânduri a mimat colaborarea. De data asta, sper să fie o colaborare reală, să țină cont că, așa cum am spus și în ședința de plen, independența magistratului nu este un moft al magistratului, nu este un moft al CSM, ci este o garanție fundamentală a statului de drept”, a precizat Mateescu.

Întrebat cum vede absența ministrului Justiției, Tudorel Toader, de la ședința plenului, Mateescu a răspuns: „Mă mâhnește și pe toți ne-a mâhnit. Eu însumi aveam să-i adresez niște întrebări — dacă primeam asigurări că de la 23 august, acel 23 august care pare că se sfârșește mai greu, au apărut elemente noi. Aș fi apreciat foarte mult o poziție a domnului ministru, (…) aș fi apreciat eu, ca un simplu membru CSM, prezența dânsului pentru explicații suplimentare”.

Tudorel Toader: Mă aşteptam la un aviz negativ. Unii nu doresc reformarea sistemului

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a declarat că se aştepta ca CSM să dea un AVIZ NEGATIV pe proiectul de modificare a legilor Justiţiei. Tudorel Toader a explicat absenţa de la şedinţa plenului CSM prin faptul că magistraţii se pronunțaseră anterior ședinței și că le știa opțiunea. În plus, ministrul Toader a susținut la Antena 3 că „unii nu doresc reformarea sistemului”.

„Sper că doamna președintă să-și revină din deruta care a cuprins-o legată de absența mea. Îi reamintesc faptul că au intrat în ședință cu opinii exprimate anterior. Au venit la dezbatere cu hotârâri luate anterior. Au spus că votul va fi negativ. Iar eu nu estimam, ci știam acest lucru. Știam din toate dezbaterile legate de legile justiției și opinile exprimate cu ocazia vizitei MCV. Cunoșteam condițiile dânșilor și aproape sunt public cunoscute opțiunile pe care unii sau alții le au. Prin urmare, absența mea a fost eliberate din aceste două motive. Unul, le cunoșteau opțiunile, al doilea, dânșii cunoșteau opțiunea mea, pentru că eu aș fi susținut proiectul pe care l-am trimis spre avizare. Am convingerea că argumentele de astăzi aveau efect zero, dacă ei au exprimat opțiunile pe care le au”, a declarat Tudorel Toader la Antena 3.

Ce conţine proiectul de modificare a legilor Justiției

Proiectul conține o serie de modificări printre care numirea procurorului general și a procurorilor-șefi ai DNA și DIICOT de către CSM la propunerea ministrului Justiției, preluarea Inspecției Judiciare de către MJ, precum și înființarea unei direcții specializate în efectuarea urmăririi penale pentru infracțiunile săvârșite de magistrați.

Referitor la numirea procurorului general și a procurorilor-șefi ai DNA și DIICOT, proiectul prevede că aceștia vor fi selectați dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani.

Referitor la Inspecția Judiciară, proiectul prevede că va trece de la CSM la Ministerul Justiției, măsură „menită să asigure aplicarea principiului echilibrului puterilor în stat și al controlului reciproc între acestea”.

Proiectul de lege mai prevede ca, în termen de șase luni de la intrarea în vigoare a actului normativ, să se reglementeze organizarea și funcționarea, în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a unei direcții specializate în efectuarea urmăririi penale pentru infracțiunile săvârșite de judecători și procurori.

Printre modificările propuse la Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor se mai numără instituirea condiției vârstei minime de 30 de ani și a vechimii minime de cinci ani în una dintre profesiile juridice reglementate de lege, precum și susținerea testului psihologic și verificarea bunei reputații, anterior susținerii probelor propriu-zise pentru admiterea la Institutul Național al Magistraturii.

Se mai prevede, printre altele, creșterea la opt ani a vechimii minime în funcția de procuror pentru a putea fi numit la DNA sau DIICOT, majorarea numărului de posturi din cadrul Inspecției Judiciare și abrogarea dispoziției care prevede gestionarea bugetului instanțelor de către președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.

În expunerea de motive se mai arată că principalele schimbări propuse în cazul Legii 317/2004 privind CSM vizează „punerea de acord a legii cu deciziile Curții Constituționale, precum și alte modificări care au ca scop îmbunătățirea funcționării instituției”.

Astfel, se are în vedere modificarea dispozițiilor privind alegerea membrilor CSM, reglementarea detaliată a procedurii de revocare din funcția de membru ales al CSM, precum și reglementarea expresă a faptului că persoana aleasă pentru ocuparea unui loc vacant în cadrul CSM își exercită calitatea de membru pentru restul de mandat, până la expirarea termenului de șase ani.