Medic: Folosirea excesivă a calculatorului şi a telefonului mobil duce la AMPUTARE afectivă

"Dacă nu există un echilibru între anumite tipuri de activitate, este ca şi în plan fizic - dacă ajungi sedentar, se restructurează tot organismul. Dacă ai numai un anumit tip de activitate şi nu combini tipurile de activitate şi la nivelul creierului, creierul se deformează, de fapt", a spus Dafin Mureşanu, preşedintele Societăţii de Neurologie din România (SNR) şi al Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplesticităţii (SSNN).

El a spus despre calculator că "este benefic până la un punct", întrucât dezvoltă anumite capacităţi ale creierului, însă "copiii care folosesc calculatorul intensiv nu sunt mai deştepţi, poate că sunt mai pricepuţi, dar uneori este afectată partea emoţională".

"Acest lucru va fi pe nota de plată pentru generaţiile viitoare. Vorbim de amputarea afectivă, lucrul şi interacţiunea scăzută cu semenii, dimunuarea calităţii reale a vieţii", a mai spus Mureşanu, la Şcoala Internaţională de Vară de Neurologie, ce are loc în perioada 30 iunie - 4 iulie la Eforie Nord.

Doctorul a precizat că nu este recomandată renunţarea la citit, la scrisul de mână sau la interacţiunea cu oamenii, în favoarea cantonării în zona calculatorului.

Un alt pericol al societăţii moderne, recunoscut tot mai des prin cercetări internaţionale, o reprezintă folosirea în exces a telefoanelor mobile, a mai spus preşedintele Societăţii Române de Neurologie.

"Telefonia mobilă, prin aceste sisteme de câmpuri care ne ajută în comunicare, a virusat viaţa personală. Orice exces de radiaţii, tot mai dense, tot mai puternice, pot provoca de la dureri de cap, anxietate, stări depresive, până la patologii organice", a precizat profesorul Mureşanu.

Astfel, copiii care utilizează de mici telefonul mobil şi calculatorul pot dezvolta tulburări de comportament, de înţelegere, de comunicare şi de integrare.

Societatea pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii organizează, în perioada 30 iunie - 4 iulie, cea de-a VIII-a ediţie a Şcolii Internaţionale de Vară de Neurologie, la care participă 120 de medici neurologi, psihiatri, neurochirurgi, jumătate dintre aceştia fiind din România, iar cealaltă jumătate din Asia, Europa, America Latină şi Africa.

Cursurile din cadrul evenimentului sunt organizate cu sprijinul a trei univeristăţi, de la Cluj-Napoca, Tel Aviv şi Uppsala.

Subiectele discutate vizează atât viitorul neurologiei mondiale, cât şi locul pe care se poziţionează astăzi neurologia românească din punct de vedere ştiinţific şi practic, în vederea perfecţionării şi aducerii la zi a cercetărilor din domeniu.