Metodele inventive folosite de români pentru a frauda sistemul de ajutoare sociale din Germania. Nemții pierd anual miliarde de euro

Investigatorul a vorbit într-un interviu pentru publicația Bild despre metodele inventive prin care grupările organizate și clanurile le folosesc pentru a frauda sistemul de ajutoare sociale din Germania. Printre infractori se regăsesc și români.

Cum fraudează românii sistemul de ajutoare sociale din Germania. Dezvăluirile făcute de un expert în combaterea criminalității

Germania pierde anual sume uriașe din cauza unei serii de fraude la sistemul de protecţie socială: scheme organizate, firme fantomă, servicii medicale fictive şi trucaje în localuri comerciale direcţionează milioane de euro către reţele din Europa de Sud-Est, în special spre România şi Bulgaria.

Anchetele arată că metodele devin tot mai inventive, iar pedepsele relativ blânde fac dificilă descurajarea fenomenului.

Un expert în combaterea criminalității a dezvăluit cum reușesc infractorii să deturneze sume uriașe din fondurile sociale.

Alte articole

Avertisment de la BCR pentru toți clienții băncii! Cum acționează, mai nou, escrocii care vor să vă ia banii din conturi

Avertisment pentru toți pensionarii din România. Riscă să-și piardă toți banii, indiferent că îi au pe card sau la saltea

”Membrii acestor grupări au înțeles că pot fura miliarde fără să riște pedepse grele. Pentru un jaf armat riscă minimum cinci ani de închisoare, iar pentru fraudarea prestațiilor sociale primesc, în cel mai bun caz, o amendă”, a explicat investigatorul pentru publicația Bild, potrivit Stiridiaspora.ro. 

Citește și Avertisment dur pentru românii din Germania: „Cine nu muncește, trebuie să părăsească țara”

Investigaţii realizate în şase oraşe germane de către publicaţia Bild confirmă amploarea şi diversitatea schemelor.

Iată principalele metode semnalate:

Firme fictive şi venituri declarate simbolic

Cetăţeni din state din Europa de Sud-Est înregistrează afaceri care există doar pe hârtie şi declară venituri minime (de exemplu, în jur de 300 euro lunar). Aceste venituri sunt insuficiente pentru a acoperi subzistenţa, motiv pentru care autorităţile sociale acordă suplimente care, în realitate, ajung în mare parte la reţelele din umbră.

Săli de joc şi „contabilitate la negru”

Aparate electronice şi mese de joc sunt manipulate astfel încât o parte din încasări să nu fie înregistrată. Astfel se ascund venituri considerabile, iar operatorii raportează cifre subevaluate la fisc. Potrivit sursei, profitul obţinut din astfel de activităţi poate depăşi câştigurile provenite din traficul de droguri.

Citește și Câți bani câștigă șoferii români de TIR, în comparație cu cei din Marea Britanie, Germania sau Franța

Localuri cu „case de marcat negre”

Baruri cu narghilea, ceainării şi cafenele folosesc sisteme fiscale false sau declară aparatele „defecte”, încasările fiind în bună parte realizate cash şi ţinute în afara contabilităţii. Metoda serveşte atât evitării impozitelor, cât şi spălării de bani.

Structuri familiale şi proprietăţi „para-avans”

Clanurile folosesc familii numeroase pentru a obţine prestaţii pentru mulţi membri, în timp ce bunurile şi afacerile sunt trecute pe numele unui singur „figurant” angajat oficial. Banii astfel obţinuţi ajung apoi în piaţa imobiliară prin intermediari sau persoane fantomă.

Fraudă în domeniul asistenţei medicale

Printre scheme se numără şi „servicii mobile de îngrijire” care declară angajaţi şi pacienţi inexistenţi; facturile marginite sunt decontate de casele de asigurări timp de luni până când neregulile sunt descoperite. Anchetele recente semnalează mii de cazuri semnalate anual, iar închiderea rapidă a firmelor face dificilă recuperarea prejudiciilor.

Achiziţii de bunuri de lux şi „mascare” a proprietăţii

Clanurile achiziţionează sau închiriază autovehicule de lux (menţionate frecvent modele AMG-Mercedes), ceasuri sau genţi de designer, folosind firme sau persoane intermediare pentru a masca adevărata proprietate. Autovehiculele „închiriate pentru o zi” ajung să fie folosite permanent de membri ai reţelelor, iar documentele de proprietate sunt întocmite pe numele unor terţi.

Autorităţile germane au intensificat controalele şi schimburile de informaţii cu partenerii europeni, dar experţii susţin că este nevoie de instrumente legislative mai dure, de sancţiuni proporţionale şi de mecanisme eficiente de blocare şi recuperare a bunurilor obţinute ilicit. Doar aşa, afirmă anchetatorii, se poate tempera extinderea acestor reţele şi se pot proteja resursele publice.