Migranţii fug de rup pământul când aud că vor fi relocaţi în România. Detestă ţările sărace din Europa

Politica în cauză, asupra căreia s-a convenit anul trecut cu mari dificultăți, era menită să-i răspândească mai echitabil pe cei 160.000 de refugiați din state aflate în prima linie ca Grecia și Italia în alte țări ale blocului comunitar.

Sistemul se confruntă însă cu provocări din cauza refuzului multor solicitanți de azil de a merge în state membre mai sărace, precum Bulgaria și România, notează Financial Times.

Din cele 1.324 de persoane procesate în cadrul schemei de relocare până acum, 191 au renunțat sau pur și simplu au dispărut, susțin oficiali greci.

Săptămâna trecută, Bulgaria a fost de acord să accepte 47 de solicitanți de azil din Grecia. Dar când li s-a spus că sunt trimiși în Bulgaria, 36 s-au retras din program, iar șapte ‘au dispărut’, potrivit guvernului. Într-un final, doar patru au fost mutați.

Alte articole

Taxa rutieră pe care românii vor fi nevoiți să o plătească în Bulgaria! Cât vor trebui să scoată șoferii din buzunar

Bonus de 250 de euro la pensie, neimpozabili. Banii intră direct pe card, până la 15 noiembrie

Situația a fost similară și în cazul României, unde 32 dintre cei 67 de solicitanți de azil care urmau să fie transferați au dispărut sau au ieșit din programul de relocare.

Citeşte şi Macedonia şi-a deschis frontiera pentru refugiaţi

În cazul Estoniei, opt din 27 de persoane au preferat să fugă decât să fie trimiși în statul baltic.

Chiar și unii dintre cei trimiși în țări bogate ca Franța au optat pentru renunțarea la schemă. Din cei 388 de solicitanți de azil care urmau să fie trimiși din Grecia în Franța, 24 au dispărut iar doi au renunțat.

Fotini Rantsiou, fost angajat al ONU care a lucrat drept consultant pentru chestiuni legate de refugiați, a pus rata de retragere a solicitanților de azil pe seama temerilor că vor fi relocați într-o țară îndepărtată, departe de familie și prieteni.

„Pe măsură ce procesul trenează, unii devin descurajați. Simt că nu vor ajunge acolo unde sunt rudele lor, așa că renunță cu totul”, a spus Fotini Rantsiou.

Anastasia Mavrou, lucrătoare socială și voluntară într-o tabără de corturi din apropiere de Atena, susține că este un lucru obișnuit pentru oficiali să le piardă urma solicitanților de azil. „În rândul refugiaților există multă mobilitate. Ei schimbă destul de des adresele și numerele de mobil și nu pot fi contactați de agenția de azil”, a afirmat ea.

Oficialii greci și europeni se confruntă în prezent cu sarcina de a gestiona 46.000 de solicitanți de azil care sunt blocați în partea continentală a Greciei. Macedonia și-a închis frontiera cu Grecia mai devreme în această primăvară, ceea ce a făcut ca zeci de mii de refugiați să fie nevoiți să rămână în această țară în condiții tot mai grele.

Deși oficialii greci au avansat un număr de 3.126 de solicitanți de azil pentru relocare, țările UE care au fost de acord cu schema de relocare au acceptat să primească doar 1.791 până săptămâna trecută.

„Chiar în cele mai bune circumstanțe — fluxuri gestionabile, timp suficient pentru guverne ca să se pregătească și să-și ajusteze reacțiile — relocarea va necesita poate ani pentru a fi dezvoltată ca mijloc viabil de distribuție”, a spus Elizabeth Collett, director al Migration Policy Institute Europe.

„În condițiile în care această politică este aplicată în toiul bătăliei politice, cu o atenție limitată din partea guvernului grec și state de destinație nepregătite, aceste numere reduse sunt dezamăgitoare, dar nu foarte surprinzătoare”, a mai afirmat ea.

Închiderea frontierelor terestre și progresul limitat în relocarea refugiaților a dus la o criză umanitară acută în țară.

În ciuda faptului că guvernul grec a fost de acord, împreună cu Înaltul Comisariat ONU pentru refugiați, să înființeze locuri pentru 50.000 de refugiați până la finalul lui 2015, Grecia suferă încă de pe urma lipsei spațiului de cazare. În prezent, Grecia asigură adăpost pentru cel mult 35.000 de migranți în partea continentală, potrivit Financial Times.