Mihaela Bilic, medic nutriționist, a vorbit, în cadrul emisiunii „Pastila de Frumusețe”, realizată de Georgiana Ioniță Toader la Spectacola și DC News, despre intoleranțele alimentare și ce dezechilibre pot provoca în organism.

Afecțiuni precum intoletanța la histamină, la gluten, lactoză sau fructoză nu mai sunt străine publicului, însă rămân dificil de diagnosticat și de tratat.

Alte Articole

Înmormântarea milionarului de la Loto, la mare secret. Apar ...

Ioana Ginghină, nuntă cu ambulanţă, soţ rănit grav de şampanie, ...

Conflictul dintre Olguţa Berbec şi Niculina Stoican, tranşat ...

Citește și Câtă carne este bine să consumăm săptămânal. Mihaela Bilic: „Aici includem și mezelurile, nu doar friptura”

„De fapt, din punctul meu de vedere, pun un diagnostic de sistem imunitar fragil. Nu cunoaștem sistemul imunitar, nu știm să diagnosticăm microbiota intestinală și nici să o tratăm. Este o noțiune nouă în tot ce înseamnă instrumentar medical. Adică despre microbiot. Este considerat un al 2-lea creier. Sunt lucruri care poate n-au apărut în ultimii 10 ani, dar altfel microbiota intestinală, până acum, știam că există niște bacterii, niște colonii de bacterii. Niciodată nu am realizat cât de mare este impactul lor asupra sănătății generale a organismului. Acum, privind și amprenta microbiană din intestin, este individuală, așa cum este amprenta de la mână. Nu există două persoane cu aceeași încărcătură microbiană și faptul că nu știm exact cum să reglăm lucrurile astea, că vorbim despre o colonie, o populație microbiană care aproape că nu ne imaginăm cât este de mare”, a explicat Mihaela Bilic.

Citește și Ce mănâncă Mihaela Bilic într-o zi obișnuită. „Parizerul, merdenelele și cartofii prăjiți sunt câteva dintre slăbiciunile mele”

Nutriționista a explicat ce anume provoacă dezechilibrele intestinale.

„De multe ori spun lucrul ăsta: efectiv să vizualizăm o persoană de 60kg. Din aceste 60kg 2kg sunt bacterii și microbi. 2kg. Gândiți-vă că e o sticlă din acea mare de apă. Asta înseamnă de 10 ori mai multe bacterii decât celule în corpul nostru. Ele trăiesc în noi și noi nu le vedem, dar sunt acolo 2kg. Nu e o cantitate neglijabilă. De la 1 săptămână la alta, se pot schimba ca și ca și tip, ca și număr. Este o luptă continuă între cele patogene și între cele benefice. Noi suntem spectatori la această luptă, dar nici nu știm care loc și nici nu putem participa și influența rezultatul. Ceea ce primim sau mă rog, așa un fel de in rezultat indirect este o alergie, o boală autoimună, o tulburare la nivel intestinal, dar astea sunt efectiv simptome la distanță. Însă ce se întâmplă acolo, în intestin, nu cunoaștem cu adevărat. Însă știm un lucru: sistemul imunitar ține foarte mult de microbiota intestinală. Nu există un alt organ care să determine imunitatea în mod direct, așa cum este microbiota intestinală. Gândiți-vă cât de puțin timp luăm probiotice în momentul în care facem tratament cu antibiotic. Pentru ca antibioticul să nu dea peste cap intestinul. Dar este un lucru minor, pentru că altfel microbiota s-a demonstrat un dezechilibru al ei”, a mai spus ea.