Mihaela Bilic dezvăluie planta care conţine cantităţi uriaşe de Vitamina C. Este campioana imunităţii în sezonul rece şi se găseşte în orice piaţă

Legumele sunt mult mai bogate în vitamina C comparativ cu fructele, iar campionul este nimeni altul decât banalul pătrunjel, atrage atenţia nutriţionistul Mihaela Bilic.

26 nov. 2021, 12:19
Mihaela Bilic dezvăluie planta care conţine cantităţi uriaşe de Vitamina C. Este campioana imunităţii în sezonul rece şi se găseşte în orice piaţă

Mihaela Bilic atrage atenţia că alimentația contribuie la imunitate, iar mâncarea este printre puținele elemente – în aceste vremuri apăsătoare pe care le trăim – care ne mai dă o stare de bine și plăcere, în condițiile în care toată această distanțare fizică este nefirească și ne face rău în timp, spune Mihaela Bilic. Fără o stare de bine, pe stres, frică, anxietate, ne scade imunitatea indiferent ce-am mânca, atrage atenția medicul nutriționist.

Mihaela Bilic, despre greşelile majore pe care le facem în Postul Crăciunului. Nimeni nu rezistă la punctul 3!
„Pentru că ne aflăm în plină pandemie virală nu e de mirare că au dispărut vitamina C din farmacii și lămâile din supermarket. Vitamina C este cea mai celebră dintre vitamine pentru că are proprietăți antioxidante- ajută organismul să neutralizeze radicalii liberi și procesele oxidative, întărind astfel sistemul imun.

Când vine vorba de surse naturale de vitamina C, primul nostru gând este la lămâi și citrice în general. Adevărul este că legumele sunt mult mai bogate în vitamina C comparativ cu fructele, iar Campionul este nimeni altul decât banalul pătrunjel. Cu un conținut de aproape 200mg vitamina C/100g, pătrunjelul depășește toate celelalte fructe și legume: ardei gras roșu 160mg, suc de lămâie 128mg, ardei gras verde 120mg, kiwi 92mg, căpșuni 67mg, suc de portocale 54mg”, scrie Mihaela Bilic.

Mihaela Bilic recomandă să consumăm pătrunjel din belșug, cu snopul, sub formă de salată. „Singura condiție este să consumăm pătrunjel din belșug, cu snopul, sub formă de salată (după exemplul salatei libaneze numite tabouleh), nu doar câteva frunze, ca decor în ciorbă sau tocăniță.

În plus pătrunjelul este bogat în fibre, betacaroten (precursor de vitamina A), acid folic, fier și calciu- adică elemente esențiale pentru sănătate. Nu e de mirare că în Franța salata de pătrunjel (tabouleh) este prezentă constant în meniul spitalelor, un preparat simplu și eficient pentru bolnavii aflați în convalescentă.

Mihaela Bilic, despre intoleranţa la lactoză. Cum se poate ţine sub control: „Este cea mai frecventă”
Așa că de mâine uitați de lipsa lămâilor de la raft și umpleți coșul cu pătrunjel! E antianemic, antioxidant, îmbunătățește digestia, ameliorează circulația (are vitamina K anticoagulantă) și, nu în ultimul rând, asigură o respirație proaspătă- neutralizează mirosurile neplăcute din gură, inclusiv pe cel de usturoi”, scrie Mihaela Bilic pe pagina sa de Instagram.

În Franța, bolnavilor de COVID li se dă salată de pătrunjel

Tabule, salata de pătrunjel de proveniență libaneză – care presupune un consum de pătrunjel în cantitate consistentă, un mănunchi de pătrunjel, nu cum îl punem noi în mâncare așa, doar de decor – este fabuloasă. Se pune un pic de lămâie, un pic de ulei, eventual un pic de cus-cus, care este un grâu mărunțit, dar de fapt toată magia și puterea antioxidantă și toată sănătatea vine din pătrunjel, pentru că este o plantă care are atât de mult fier, vitamina C și fibre cât nu au toate celelalte care sunt puse de obicei pe piedestal.

Salata de pătrunjel este o salată pe cât de sănătoasă pe atât de delicioasă și acum mai ales, în secolul XXI, când avem pătrunjel pe tot timpul anului, putem adopta acest obicei din bucătăria orientală.

„Haideți să mâncăm pătrunjelul cu snopul, nu cu frunza, pentru că bate și citricele, apropo de vitamina C, bate orice sursă de fibre, iar fierul, uitați-vă la el cât e de verde, bate spanacul. Mâncându-l crud, ai acolo toate vitaminele și mineralele nealterate”, îndeamnă Mihaela Bilic.

Mâncarea este făcută să fie simțită, să fie atinsă, tocmai pentru că atunci când pregătim mâncarea, simțurile parțial sunt satisfăcute prin contactul cu ea. Nu trebuie să o tratăm ca pe o chestiune potențial contaminantă, pentru că nu acesta este rolul ei.

Mai mult de jumătate din populația globului mănâncă fără tacâmuri, adică furculiță și cuțit nu există. Noi le folosim, în Europa, dar în foarte multe țări, India de exemplu, încă se mănâncă folosindu-se degetele. Lucrul acesta nu este neapărat o lipsă de igienă.

În momentul în care atingi mâncarea, o simți altfel. Noi avem impresia că suntem eleganți, sofisticați, dar de fapt o tratăm cu răceală și ne îndepărtăm de ea, spune Mihaela Bilic.

 

Vezi această postare pe Instagram

 

O postare distribuită de Mihaela Bilic (@doctorbilic)

Un pahar de vin roșu, ideal pentru imunitate

Vinul se bea cu paharul și este foarte bun pentru imunitate. Dacă ești bărbat, poți să consumi două pahare pe zi, dacă ești femeie, unul singur.

Specialiștii universitari din Franța au studiat resveratrolul, un antioxidant conținut de vin. Este un pigment prezent în strugurele roșu, unul din mulții pigmenți pe care fructele și legumele le au – de aceea sunt așa de intens colorate -, numai că nutriția nu i-a numit și nu i-a descoperit pe toți. Francezii au încercat să izoleze resveratrolul și să-l pună în suplimente alimentare, în produse care să presupună folosirea lor fără vinul care vine la pachet. Nu au putut însă să facă o moleculă stabilă și eficientă, nici în alcooli, nici prin deshidratare, n-au reușit să o izoleze, iar concluzia a fost: dacă tot există într-un pahar de vin, de ce să ne chinuim și să complicăm lucrurile, dacă o putem consuma ca atare?

Sucul de struguri nu are însă același efect, strugurele în sine nu are același efect, ci această combinație de puțin alcool și procesul de fermentare, probabil, duc la un efect mult mai complex decât simpla prezență a resveratrolului. Substanța există în struguri și în must, doar că ea nu este activă, eficientă și nu și-a demonstrat beneficiile.  Studiile, toate, care au arătat scăderea riscului cardio-vascular și a depunerilor de colesterol pe vase, au fost făcute pentru consum de vin. Și atenție, francezii sunt extrem de preciși în ceea ce recomandă: nu putem bea cinci pahare de vin la sfârșitul săptămânii; efectul se dobândește în momentul în care consumul este moderat sau mic, dar constant, deci avem nevoie în fiecare zi sau o dată la două zile de acest pahar de vin. Dacă facem pauze lungi și apoi bem o sticlă întreagă, nu se instalează factorul protector. Și încă un aspect important: este vorba numai despre vinul roșu sau negru, vinul închis la culoare, acesta are pigmentul respectiv.

Pe de altă parte, vinul are un efect anxiolitic. Un pahar de vin – din punct de vedere al nutriției are doar 80 de calorii – contribuie la liniștire, la detașarea de acel stres cronic pe care dacă ar fi să-l blochezi cu medicamente, intri într-un lucru extrem de complicat și efectele pozitive sunt mult mai mici decât cele negative, spune Mihaela Bilic. Nu este vorba de faza de beție, când ești euforic, ci de un efect de oprire a acestui efect continuu de „rumegare a minții”, care tot timpul proiectează numai scenarii de groază. Efectiv se produce o liniște pe care noi nu ne-o putem oferi în mod spontan, pentru că mintea este ceva extrem de complex, a arătat Mihaela Bilic, reproducând concluziile la care au ajuns specialiștii francezi.

Ce sunt alimentele funcționale? Ciocolata neagră este unul dintre ele
Vinul este, astfel, ceea ce se cheamă un aliment funcțional. Este o noțiune nouă pentru noi, în România, dar care în Japonia este studiată de mai bine de 50 de ani. Un aliment funcțional este acel aliment care pe lângă rolul lui de hrănire – adică aport de glucide, lipide, proteine, vitamine, minerale – are niște compuși – și aici vorbim de micronutrienți, adică acele substanțe care sunt de ordinul nanogramului, microgramului, substanțe care au un efect benefic pentru sănătate mult peste efectul nutritiv al alimentului.

Un exemplu de aliment funcțional este, paradoxal, ciocolata. Ea are un aport de grăsimi, de glucide, dar are și un aport de amine care dau o stare bună creierului, 100 de grame de ciocolată neagră are 12 grame de fibre, avem apoi niște antioxidanți extrem de eficienți și de puternici și-n bobul de cacao, și-n bobul de cafea. Populațiile mayașe și incașe știau despre bobul de cacao și-l numeau „hrana zeilor”.

Aceste beneficii incredibile pentru funcționarea organismului nostru, dincolo de banalul tabel caloric și de nutrienți, le transformă din alimente obișnuite în alimente funcționale, adică îmbunătățesc funcțiile organismului, protejează împotriva bolilor sau cine știe, poate chiar în unele cazuri îl ajută să se vindece mai rapid.