Mihai Şora, iniţiator al campaniei „Fără penali în funcţii publice”: Dovada că românii se pot uni în jurul unor valori comune

”Am reuşit, dragi prieteni: suntem UN MILION! Un milion de oameni – fiinţe gânditoare, majore, alfabetizate şi având o legătură cu această ţară – au semnat pentru iniţiativa cetăţenească #fărăpenaliînfuncţiipublice. Găsesc că este, de departe, cea mai demnă, mai nobilă şi grăitoare victorie a Binelui, a cinstei împotriva hoţiei, a rectitudinii morale împotriva jafului şi a nelegiuirii. Mai mult decât atât: este dovada – cât se poate de asumată şi reală – că românii se pot uni în jurul unor valori comune, în jurul unei idei ce poate deveni proiect de ţară”, a scris Mihai Şora pe pagina sa de Facebook.

El aminteşte cum a pornit iniţiativa: ”Când, în urmă cu şase luni, într-o geroasă zi de februarie, ne strângeam (o mână de oameni: să fi fost 10 – 20, de toate vârstele şi profesiunile) în încăperea strâmtă a unui notariat din Bucureşti, pentru a aşterne pe hârtie, propoziţie după propoziţie şi semnătură după semnătură, iniţiativa noastră, niciunul dintre noi nu avea cum să ştie – din capul locului – câţi dintre semenii noştri ne vor urma, câţi români vor interioriza urgenţa, necesitatea acestei iniţiative şi câţi vom fi la socoteala de pe urmă”.

Scriitorul precizează că a auzit, în tot acest răstimp, ”voci care au gâlgâit juridic”: cum că de ce „penali“ şi cum adică „funcţii publice“.

”Pentru mine, personal, toate aceste piruete stilistice, scărpinări după ceafă ori încruntări ale frunţii nu au nicio relevanţă: cel puţin nu acum, nu în momentul de faţă. Întocmai cum – dacă ţi-ar arde casa – n-ai sta să cugeţi la bolta înstelată ori la sexul păpădiilor, ci ai face tot ce-ţi stă în putinţă să scoţi din flăcări fiinţele vii şi tot ceea ce, atunci, în clipa aceea de groază, pentru umanitatea din tine chiar contează. Şi am văzut, în tot acest răstimp, oameni care, după o zi de muncă, găseau câteva ore să stea la gura unui metrou, adunând semnături, oameni care – cu aceste cuvinte la vedere, înscrise pe un tricou – s-au urcat în maşini, în trenuri şi autobuze, la cules de semnături pentru #fărăpenaliînfuncţiipublice. Pare simplu, – şi chiar este (vă spune cineva care a îmbrăcat un asemenea tricou şi a strâns semnături). Dar ştim cu toţii că lucrurile simple nu sunt, adesea, nici cele mai evidente, nici cele mai banale ori fireşti”, continuă el.

Alte articole

Copiii lui Mihai Şora o dau în judecată pe văduva tatălui lor pentru moştenire. Ce avere îşi dispută urmaşii filosofului decedat în urmă cu trei ani, la vârsta de 106 ani

Cupluri din România pentru care dragostea a fost mai mare decât diferența uriașă de vârstă

Mihai Şora spune însă că în Parlament va fi greu.

”Urmează, mai departe, ca toate semnăturile deja strânse să fie validate, iar iniţiativa să ajungă în Parlament. Acolo – mai ales acolo, în plenul Camerei Deputaţilor şi în Senat – va fi greu, ştiut fiind că balaurul are multe capete. Dar şi noi suntem un milion!
Un milion de #văvedem, de #ajunge şi #neluămţaraînapoi. Un milion de #fărăpenaliînfuncţiipublice”, încheie scriitorul.

Uniunea Salvaţi România (USR) a anunţat că iniţiativa cetăţenească „Fără penali” în funcţii publice – care propune revizuirea Constituţiei în acest sens – a strâns, în cele cinci luni de campanie, peste un milion de semnături.

Obiectivul USR este ca până la finalul anului 2018 să înainteze Parlamentului un proiect de revizuire a Constituţiei prin care să se interzică persoanelor condamnate la închisoare să candideze la alegerile locale, parlamentare şi prezidenţiale, dacă au săvârşit infracţiuni în mod intenţionat.

Pentru ca proiectul de lege să ajungă în Parlament sunt necesare cel puţin 500.000 de semnături ale cetăţenilor cu drept de vot din cel puţin jumătate din judeţele tării. Potrivit legislaţiei, strângerea semnăturilor a fost posibilă doar după ce a fost obţinut avizul Consiliului Legislativ, iar textul a fost publicat în Monitorul Oficial.

Iniţiativa urmăreşte modificarea articolul 37 din Constituţie, care reglementează dreptul de a fi ales, astfel încât să fie completat cu un nou alineat, cel de-al treilea, având următorul conţinut: “Nu pot fi aleşi în organele administraţiei publice locale, în Camera Deputaţilor, în Senat şi în funcţia de Preşedinte al României cetăţenii condamnaţi definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării.”

Textul propus instituie o interdicţie temporară, care ar urma să înceteze odată cu intervenirea reabilitării, amnistiei post condamnatorii sau dezincriminării infracţiunii, adică situaţiile care, potrivit legislaţiei penale, conduc la eliminarea tuturor consecinţelor rezultate din condamnare. Această temporizare a fost absolut necesară pentru ca propunerea legislativă să respecte întru totul Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, tratatele internaţionale la care România este parte, jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi recomandările Comisiei de la Veneţia, care nu permit interzicerea permanentă a dreptului de a fi ales.