UPDATE. Slujba de înmormântare a filosofului Mihai Șora a fost marcată de un moment tensionat. Tom Șora, fiul filosofului, a luat cuvântul și a vorbit, timp de trei minute, despre relația cu tatăl său. Acesta a acuzat-o pe Luiza Palanciuc, soția cu 56 de ani mai tânără a lui Mihai Șora, că a blocat relația dintre el și tatăl său. Un preot a intervenit după trei minute și i-a luat microfonul lui Tom Șora. Slujba de înmormântare a avut loc la Biserica Albă din București.

„Am venit și în numele surorii mele, Sanda Șora, care nu a putut veni din motive de sănătate. Nu aș venit să țin acest discurs, acestă prelegere, dacă nu m-aș fi simțit obligat să fac lucrul ăsta. E spontană, nu am pregătit-o, am improvizat acum, dar am de spus niște lucruri care trebuie spuse, chiar dacă în cadrul ăsta au fost numai lucruri foarte frumoase aduse în sprit elevat, eu voi spune alte lucruri. Scurte.

Alte Articole

O mămică a arătat mai mult decât trebuia când și-a dus ...

Vești proaste pentru români! Facturile vor exploda de la 1 ...

Rezultate LOTO 30 martie. Numere Loto 6/49 şi Joker

Am aflat de moartea tatălui meu cu totul întâmplător, și anume o cunoștință a surorii mele a citit pe Facebook că a murit tatăl meu. Eu locuiesc în Germania. Și atunci sora mea, sâmbătă seara, mi-a spus că a murit tatăl nostru. Deci nu am fost înștiințat că a murit, am aflat întâmplător. Relația noastră, a familiei noastre cu tatăl nostru a fost sistematic împiedicată în ultimii 10 ani. Nu am putut lua legătura cu el nici telefonic, nici prin mail, a fost blocată. Nu puteam să dau telefon să vorbesc cu el, eram cenzurat. Am încercat de nenumărate ori în acești zece ani să iau contact cu el, nu am putut.

Acum trei ani am făcut o chestie specială: am venit neanunțat când erau demonstrațiile din august, din 2019, am venit spontan și acolo, practic, în piață, am vorbit cu tatăl meu și până la urmă, printr-o minune, am reușit să ne întâlnim de două ori într-un local, nu acasă. Și acolo am vorbit și a fost destul de bine ce am vorbit și am sperat că relația se va normaliza și că voi putea vorbi din nou, normal, la telefon, personal, cu tatăl meu care acum trei ani era lucid, se putea vorbi foarte bine cu el. După vreo două săptămâni, când m-am întors în Germania, am dat telefon să văd ce mai faci, cum îți merge…. Imposibil, nu am mai putut vorbi cu el”, a declarat Tom Șora.

Filosoful Mihai Șora va fi înmormântat marți, cu onoruri militare, la Cimitirul Bellu, figura 10. Luni, sicriul cu trupul neînsuflețit a fost depus la Biserica Albă, pe care o numea biserica sa de suflet. Marți de la ora 13 va avea loc slujba de religioasă la Biserica Albă, iar de la 14.30 Mihai Șora va fi înmormântat la Cimitirul Bellu.

Citește și: Moment de reculegere pentru Mihai Şora la finalul spectacolului „Regele moare” de la TNB. Aplauzele publicului, întrerupte de Victor Rebengiuc

Marți dimineață, înainte de slujba de înmormântare, soție lui Mihai Șora, Luiza Palanciuc – Șora, a transmis un nou mesaj emoționant, anunțând deschiderea unei cărți de condoleanțe la biserică.

”Iubitule, așa arată Biserica inimii tale: încă mai plouă, dar nu e frig – ori poate nu mai simt eu frigul acum, când știu că ești liniștit, că ai văzut atâția oameni dragi care au trecut să te salute și să spună o rugăciune.

Din stradă bate lumina unui bec, iar, dacă mă uit cu atenție și socotesc cum ești așezat în Casa Domnului, văd că ea bate chiar peste tine.
Să-i porți în gând pe părinții Mihail, Florian și Silviu: erau atât de emoționați în timpul slujbei!

M-a întrebat cineva, la un moment dat, unde este deschisă Cartea de Condoleanțe, să lase câteva rânduri. Pur și simplu am uitat! Iartă-mă, iubitule. Nici nu mi-a trecut prin minte, de fapt, că ar trebui să caut una. Voi lua un caiet de-al tău din teancul celor neîncepute. Ți se potrivește oricum mai bine decât un voluminos in-folio cu ferecături și margini aurite. Și voi scrie eu la început:
„Mihai Șora este sarea Pământului.“

Să fii cuminte! Mă întorc repede”, a scris Luiza Palanciuc – Șora.

Vă reamintim că filosofului și eseistului Mihai Șora a murit sâmbătă, 25 februarie 2023. A fost membru de onoare al Academiei Române, una dintre cele mai distincte voci din filosofia contemporană românească și un membru marcant al societății civile românești din ultimii 30 de ani.

Licențiat în filosofie la Universitatea din București, unde i-a avut profesori pe Nae Ionescu, Tudor Vianu, Nicolae Bagdasar și Mircea Vulcănescu și pe tânărul asistent Mircea Eliade, Mihai Șora a obținut o bursă doctorală din partea Institutului Francez în 1939. În Franța și-a elaborat teza de doctorat despre opera lui Blaise Pascal sub îndrumarea lui Jacques Chevalier, iar în perioada 1945-1948 a fost cercetător la „Centre national de la recherche scientifique“ din Paris. În 1947 publică, tot la Paris, Du dialogue intérieur. Fragment d’une anthropologie métaphysique, studiu apreciat de critica de specialitate franceză.

Revenit în țară să-și viziteze părinții în 1948, îi este refuzat de către regimul comunist dreptul de a se întoarce în Franța. Începând cu acest an, Mihai Șora nu a publicat nimic timp de 20 de ani. A fost referent de specialitate în Ministerul de Externe, 1948-1951, și șef de secție la Editura pentru Limbi Străine. Însă numele său va rămâne definitiv legat de seria „Biblioteca pentru toți“, pe care a inițiat-o, în calitate de redactor-șef, la Editura de Stat pentru Literatură și Artă. Seria a constituit în acea vreme unul dintre proiectele culturale esențiale, care a permis difuzarea pe scară largă a reperelor culturii universale. Ca urmare a publicării Antologiei poeziei interbelice, alcătuită din opere ale poeților interziși, foști deținuți politici sau emigranți, este îndepărtat din funcție în 1969 și detașat, ca simplu redactor, la Editura Enciclopedică. Între anii 1970-1977 a fost angajat în Ministerul Educației și Învățământului, la Direcția Bibliotecilor.

În 1990 a fost timp de șase luni ministru al educației, demisionând în urma mineriadelor din 13-15 iunie 1990. Începând cu acest an s-a implicat activ în reconstrucția societății civile, ca membru fondator al Grupului pentru Dialog Social și al Alianței Civice. A militat permanent contra extremismului și a participat la numeroase demonstrații ale societății civile, stabilind un intens dialog cu tinerele generații pentru a le forma sensibilitatea în percepția „civismului și democrației“.

Gânditorul Mihai Șora a readus în filosofia românească tehnica dialogului, a „dialogului interior“, aflat atât pe linia filosofiei originare, grecești, cât și pe aceea a „exercițiilor spirituale“ din tradiția culturală europeană medievală și modernă. A fost apropiat de filosofia lui Pascal încă din perioada studiilor doctorale, ceea ce explică formula antropologică a gândurilor sale. În privința concepției asupra timpului – temă excepțională în filosofia sa, expusă mai cu seamă în lucrarea Clipa și timpul, publicată în 1995 –, filosoful este mai aproape de înțelesul kairotic al timpului, dar și de o conceptualizare, susținută de experiență, a unui „timp existențial“ apropiat de înțelesul timpului din teologia lui Augustin și de cel din fenomenologia lui Husserl.

Pentru întreaga sa activitate culturală și civică a fost recompensat cu decorația regală „Nihil Sine Deo“ (2011), Ordinul național „Steaua României“ în grad de Cavaler (2016), iar în anul 2018 a primit Premiul Cetățeanului European și titlul de cetățean de onoare al municipiului București.