Mihai Viteazul şi Horea, Cloşca şi Crişan, declaraţi, prin lege, martiri şi eroi ai naţiunii române

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, marţi, un proiect de lege prin care Mihai Viteazul este declarat martir şi erou al naţiunii române, 'în semn de recunoaştere şi respect pentru idealurile susţinute şi sacrificiul făcut'. Tot marţi, a fost adoptat şi alt proiect de lege prin care Horea, Cloşca şi Crişan sunt declaraţi martiri şi eroi ai naţiunii române.

RomaniaTV.net
30 iun. 2020, 11:59
Mihai Viteazul şi Horea, Cloşca şi Crişan, declaraţi, prin lege, martiri şi eroi ai naţiunii române

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, marţi, un proiect de lege prin care Mihai Viteazul este declarat martir şi erou al naţiunii române, ‘în semn de recunoaştere şi respect pentru idealurile susţinute şi sacrificiul făcut’. S-au înregistrat 24 de voturi „pentru” şi 18 „împotrivă”. 

„Se declară martir şi erou al naţiunii române Mihai Viteazul, Domn al Ţării Romaneşti şi al Moldovei şi Principe al Transilvaniei, pentru rolul marcant pe care l-a avut în săvârşirea Primei Uniri a poporului român şi pentru curajul şi sacrificiul său marcant în istoria României”, se arată în proiect.

Ceremoniile anuale vor avea loc în data de 27 mai şi pot fi marcate de autorităţile centrale şi locale, precum şi de instituţiile publice de cultură din ţară şi din străinătate, prin organizarea unor programe şi manifestări cu caracter cultural-ştiinţific.

Tot marţi, deputaţii au adoptat, cu 245 de voturi „pentru”, 19 „împotrivă” şi 21 de abţineri, şi un proiect de lege prin care Horea, Cloşca şi Crişan sunt declaraţi martiri şi eroi ai naţiunii române.

„Se declară martiri şi eroi ai naţiunii române Vasile Nicula, Ion Oargă şi Gheorghe Crişan, cunoscuţi popular sub numele Horea, Cloşca şi Crişan, pentru rolul, curajul, eroismul şi sacrificiul lor din timpul răscoalei ţărăneşti din anul 1784′, se arată în proiectul adoptat. 

Ceremoniile anuale vor avea loc în data de 2 noiembrie şi pot fi marcate de autorităţile centrale şi locale, precum şi de instituţiile publice de cultură din ţară şi din străinătate, prin organizarea unor programe şi manifestări cu caracter cultural-ştiinţific.

În ambele cazuri, Camera Deputaţilor a fost for decizional.