Mihail Vlasov, trimis în judecată de procurorii DNA pentru trafic de influenţă

În rechizitoriul întocmit, procurorii susţin că la data de 13 martie 2014, Mihail Vlasov, în calitate de preşedinte al Camerei de Comerț și Industrie a României și arbitru în cadrul Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României, a pretins de la un martor denunțător suma de 1.000.000 euro, din care a primit 200.000 euro la data de 18 martie 2014.

În schimbul acestor bani, Vlasov i-a promis denunțătorului că-și va folosi influența pe care a lăsat să se creadă că o are asupra arbitrilor din cadrul Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României învestiți cu soluționarea unui dosar în care denunțătorul are calitatea de pârât-reclamant și că îi va determina pe aceștia să pronunțe o hotărâre arbitrală favorabilă denunțătorului.
La data de 18 martie 2014 s-a procedat la constatarea infracțiunii flagrante, asupra inculpatului fiind găsită suma de 200.000 euro.

La data de 2 septembrie 2013, o societate comercială a sesizat Camera de Comerț și Industrie a României – Curtea de Arbitraj Comercial Internațional cu o acțiune arbitrală formulată împotriva denunțătorului și a unei alte persoane.
Obiectul acțiunii era reprezentat de obligarea celor doi pârâți sus-menționați la plata, în solidar, a sumei de 5.500.000 lei, reprezentând daunele suferite de reclamantă ca urmare a nerespectării, de către aceștia, a contractelor de management comercial și management financiar. Judecarea acestei acțiuni a fost amânată de mai multe ori, unul dintre termene fiind stabilit pe data de 19 martie 2014. Printr-un intermediar, denunțătorul a aflat că Vlasov Mihail ar fi interesat de industria de tipar din România și că acesta din urmă ar dori să-l cunoască.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citeşte şi: STENOGRAME. Cum cerea Mihail Vlasov ŞPAGĂ şi cine era intermediarul care îi aducea banii

La data de 13 martie 2014, în urma unei programări prealabile, denunțătorul s-a prezentat la biroul inculpatului Vlasov Mihail, situat în sediul Camerei de Comerț și Industrie a României. La începutul discuţiilor, Vlasov Mihail l-ar fi întrebat pe denunțător dacă ştie că are un proces în derulare la instituția al cărei președinte este. În urma răspunsului pozitiv al acestuia, inculpatul ar fi scos o hârtiuţă din buzunar şi i-ar fi pus în vedere că va pierde procesul şi că va fi obligat să plătească suma de 4.000.000 euro, indiferent dacă pretențiile reclamantei sunt fondate sau nu. În continuare, la întrebarea inculpatului, dacă ar fi dispus să „contribuie”, cumva, la câştigarea procesului, denunțătorul i-ar replicat că singurii lui bani sunt cei 270.000 euro, pe care i-a cerut prin cererea reconvenţională depusă în instanţă.

Întrucât denunțătorul nu-și manifesta disponibilitatea remiterii sumei de bani, inculpatul Vlasov Mihail i-ar fi spus direct că, pentru câştigarea procesului, ar trebui să-i dea suma de 1.000.000 euro.
După mai multe negocieri, în finalul discuţiei, inculpatul i-ar fi propus denunțătorului următoarea înţelegere: acesta îi promitea suma de 1.000.000 euro, din care, până la termenul din 19 martie 2014 îi va achita 200.000 euro. Între timp, denunțătorul ar fi trebuit să primească de la instanţă mai multe termene de judecată, astfel încât să aibă timpul necesar să achite, în tranşe, întreaga sumă de 1.000.000 euro.
La data de 18 martie 2014, Vlasov Mihail s-ar fi întâlnit cu denunțătorul în incinta unui restaurant din București, prilej cu care, inculpatul i-ar fi reiterat acestuia pretinderea sumei de 1.000.000 euro, în schimbul influenței pe care a lăsat să se creadă că ar avea-o asupra arbitrilor din cadrul Curții de Arbitraj Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României. I-ar fi precizat totodată, denunțătorului că, suma de 1.000.000 euro nu se mai negociază, eventual, doar termenele ce urmau a fi acordate de instanța de arbitraj.
În aceleași împrejurări, inculpatul Vlasov Mihail i-ar fi învederat denunțătorului faptul că, inițial, ar trebui remisă suma de 200.000 euro, urmând ca ulterior, după ce instanța de arbitraj urma să dispună amânarea cauzei, până la următorul termen de judecată, acesta să îi mai remită încă 300.000 euro, în același scop. După remiterea acestei sume de bani, instanța de arbitraj urma să dispună o soluție favorabilă denunțătorului.
În continuare, la aceeași dată, s-a procedat la constatarea infracțiunii flagrante, asupra inculpatului fiind găsită suma de 200.000 euro.

În cauză au beneficiat de sprijinul de specialitate al SRI. și Brigada Specială de Intervenție a Jandarmeriei.

Dosarul a fost trimis spre judecare Curții de Apel București.