Camera de gardă este primul loc în care pacienţii cer ajutorul medicului. Unii dintre ei nu au asigurare de sănătate, iar alţii nu merg la medicul de familie sau la cel specialist. Mai rău este că printre toţi pacienţii care se prezintă la urgenţă sunt şi cazuri care nu ar avea nevoie de îngrijiri în regim de urgenţă, ceea ce ajunge să încarce costurile unităţilor de primiri urgenţe, dar şi să pună în pericol viaţa altor pacienţi.

„Trebuie să rezolvăm problema persoanelor neasigurate care, neavând acces la servicii medicale, găsesc această soluţie pentru a-şi rezolva problemele. Este o mare problemă cu criteriile de internare pentru că ele, deşi există, nu se respectă”, spune ministrul Sănătăţii, Vasile Cepoi.

Alte Articole

Denise Rifai le trimite pe femei la cratiţă, de Sărbătorile ...

Cum să evităm toxiinfecțiile alimentare! Virgil Stroescu, ...

Dieta biochimică a lui Ion Iliescu | Ce mănâncă, de fapt, ...

Din cei 3 milioane de pacienţi care ajung anual la camera de gardă, zece la sută nu au nevoie de îngrijiri în sistem de urgenţă, iar supra-aglomerarea spitalelor de urgenţă poate pune în pericol viaţa celor care chiar au nevoie de asistenţă.

„Uneori se poate aştepta şi câteva ore, de exemplu dacă bolnavii din spitale nu se externează dimineaţa, ci se externează seara. S-ar putea ca un bolnav în urgenţă să aştepte câteva ore până se eliberează un pat în spital”, spune Raed Arafat, subsecretar de stat în Ministerul Sănătăţii.

O zi de spitalizare la urgenţă costă bugetul de sănătate între 200 şi 1.000 de lei. Cele mai mari cheltuieli se fac la terapie intensivă, cardiologie şi neuro-chirurgie. În România 10,8 milioane de persoane sunt exceptate de la plata contribuţiei de sănătate, în timp ce doar aproximativ 4,5 milioane au asigurări de sănătate.