Tudorel Toader: Termenul pentru formularea de propuneri pentru eventuale modificări ale celor patru coduri, prelungit până în 15 iulie

UPDATE. "Vom proceda la un amplu proces de evaluare a celor patru coduri, coduri care şi-au arătat sub anumite aspecte limitele şi trebuiesc probabil modificate. Am trimis o scrisoare la foştii membri din comisiile de elaborare a codurilor, la facultăţile de drept, la Academia Română, la notari, executori, avocaţi şi la autorităţile judiciare ale statului, la CSM, la ICCJ, la Ministerul Public, la DIICOT. Am dat un termen pe care l-am prelungit până pe 15 iulie pentru a ne formula propuneri de eventuale modificări ale celor patru coduri", a declarat Tudorel Toader, la începutul dezbaterii publice privind pragul pentru abuzul în serviciu.

Ministrul a spus că a solicitat instituţiilor şi motivările propunerilor, urmând ca apoi să fie organizată şi o dezbatere publică pe tema modificării celor patru coduri.

Citeşte şi: Toader: Dacă ai sistemul judiciar pus la punct, dar nu şi sistemul normativ, e ca şi când te-ai duce la luptă, dar nu ai instrumente

"Dacă se trece şi de această etapă, atunci ar începe greul. Începe munca de fond", a adăugat ministrul.

La prima dezbatere publică privind modificarea dispoziţiilor din Codul penal referitoare la abuzul în serviciu, care are loc la Ministerul Justiţiei, participă aproximativ 40 de persoane. La dezbatere sunt prezenţi prezentanţi ai societăţii civile, precum Asociaţia pentru cinstirea memoriei eroilor, Asociaţia Funky Citizens, Asociaţia Expert Forum, Fundaţia pentru Apărarea Cetăţenilor împotriva Abuzurilor Statului sau Platforma ”de-clic”, dar şi avocaţi şi jurişti.

Dezbaterea va avea loc începând cu ora 10.00, iar la aceasta ar urma să participe, potrivit Ministerului Justiţiei, reprezentanţi ai societăţii civile şi ai mediului de afaceri. În 3 iulie, Ministerul Justiţiei ar urma să organizeze, tot de la ora 10.00, cea de a doua dezbatere, la care ar urma să ia parte reprezentanţii instituţiilor din cadrul sistemului judiciar, ai asociaţiilor profesionale ale magistraţilor şi ai mediului academic şi profesiilor juridice liberale.

Cele două dezbateri vor avea loc în Sala de consiliu a Ministerului Justiţiei, "în limita capacităţii sălii".

Preşedinta ICCJ Cristina Tarcea a afirmat marţi că oportunitatea stabilirii unui prag valoric pentru abuzul în serviciu ţine doar de competenţa Legislativului, ea precizând că instituţiei pe care o conduce nu i s-a cerut încă un punct de vedere pe această temă, dar şi-a exprimat speranţa că "poate acum, când lucrurile intră în normalitate, va opera şi colaborarea interinstituţională", transmite News.ro.

Tot marţi, procurorul general Augustin Lazăr a subliniat că Ministerul Public îşi susţine punctul de vedere potrivit căruia nu ar trebui impus un prag pentru abuzul în serviciu. "Noi suntem de părere că nu trebuie niciun prag şi este foarte clar că, aşa cum a fost făcută propunerea prima dată de Ministerul Justiţiei, este o propunere pe care o susţinem", a spus Lazăr.

Ministerul Justiţiei, Tudorel Toader, anunţa că, urmare a deciziei Curţii Constituţionale a României (CCR) referioare la abuzul în serviciu, această infracţiune urmează să fie redefinită, inclusiv prin instituirea unui prag valoric, invocând faprul că deciziile CCR sunt obligatorii şi au valoare numai pentru viitor.

Curtea Constituţională (CCR) a obligat legiuitorul să impună un prag valoric în ceea ce priveşte infracţiunea de abuz în serviciu, susţinând nu este suficient să se constate că faptele incriminate aduc atingere valorii sociale ocrotite, ci această atingere trebuie să prezinte un anumit grad de intensitate, de gravitate, care să justifice sancţiunea penală. Judecătoarea Livia Stanciu a formulat o opinie concurentă, argumentând că CCR nu poate impune obligaţii legiuitorului deoarece Curţile Constituţionale nu fac politica legislativă, nu creează legi, ele doar asigură supremaţia Constituţiei în limitele competenţei date de legiuitorul constituant.

”Curtea subliniază că legiuitorul are obligația de a reglementa pragul valoric al pagubei și intensitatea vătămării dreptului sau interesului legitim rezultate din comiterea faptei în cuprinsul normelor penale referitoare la infracţiunea de abuz în serviciu, pasivitatea acestuia fiind de natură să determine apariţia unor situaţii de incoerenţă şi instabilitate, contrare principiului securităţii raporturilor juridice în componenta sa referitoare la claritatea şi previzibilitatea legii”, se arată în motivarea deciziei prin care CCR a respins excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Bombonica Prodana, fosta soţie a lui Liviu Dragnea, în procesul în care este judecată pentru abuz în serviciu.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, declara în mai multe rânduri, înaintea deciziei CCR, că nu va impune un prag valoric pentru infracţiunea de abuz în serviciu.