Ministerul Justiţiei propune modificarea legii pentru bruierea comunicaţiilor în penitenciare: Nu s-a reuşit eliminarea convorbirilor

Iniţiatorii explică în expunerea de motive că una dintre modificări (articolul 1 alineatul 2) se referă la extinderea aplicării legii la nivelul tuturor unităţilor din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP) şi al tuturor spaţiilor unde desfăşoară activităţi persoanele private de libertate.

„Textul în vigoare se referă doar la penitenciare, iar potrivit articolului 2 litera h) din H.G. 157/2016 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, penitenciarul este definit ca fiind penitenciarul, penitenciarul-spital, penitenciarul pentru tineri, penitenciarul pentru femei, nefiind incluse aici centrele educative şi centrele de detenţie. Totodată, se creează posibilitatea de a acoperi şi celelalte spaţii din cadrul locurilor de deţinere în care se desfăşoară activităţi cu deţinuţii”, se notează în document.

Printr-o altă modificare adusă actului normativ se creează cadrul legal astfel încât să fie posibilă utilizarea fondurilor primite şi după trecerea celor cinci ani prevăzuţi de lege, până la utilizarea integrală a sumelor alocate de Autoritatea Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii (ANCOM).

Ministerul Justiţiei precizează că de la momentul intrării în vigoare a legii şi până în prezent au fost derulate numeroase demersuri pentru punerea sa în aplicare, cu atât mai mult cu cât, începând cu data de 23 decembrie, finanţarea acesteia nu va mai fi asigurată de ANCOM, situaţie în care ANP ar trebui să identifice sursele de finanţare a acestei activităţi.

Alte articole

Cât costă să-ţi angajezi deţinuţi ca ajutoare în gospodărie. Angajaţii pot face curăţenie, sparge lemne sau executa construcţii simple, cum ar fi un foişor

Cosmin Dorobanțu, la un pas să fie debarcat după moartea lui Ciprian Pian. Peste 15.000 de români îi cer demisia liderului sindicatelor din penitenciare, în urma comentariilor discriminatorii

Mai exact, precizează sursa citată, ANP a iniţiat procedurile specifice achiziţionării serviciilor de consultanţă privind elaborarea caietului de sarcini aferent contractului de prestări servicii pentru blocarea şi întreruperea radiocomunicaţiilor în perimetrele unităţilor subordonate ANP, însă demersurile anterioare au fost anulate pentru că nu a fost depusă nicio ofertă, constatându-se ulterior, în urma întâlnirilor cu reprezentanţii celor nouă agenţi economici care au intrat în posesia caietului de sarcini, precum şi cu reprezentanţii societăţii care a asigurat consultanţa, că principala cauză a constituit-o riscul financiar foarte mare pentru ofertanţi.

„La acest moment şi având în vedere experienţele mai sus-menţionate, se poate susţine că pentru operatorii economici participanţi proiectul prezintă un risc financiar mare, generat de complexitatea de implementare în unităţile din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, existând premisele de a nu fi desemnat niciun câştigător până la trecerea celor 5 ani stabiliţi de lege”, se menţionează în document.

În acest context, precizează sursa citată, au fost reluate demersurile necesare pentru demararea unei noi proceduri de achiziţie a serviciilor de blocare şi întrerupere radiocomunicaţii, astfel că la data de 20 octombrie 2017 s-a constituit comisia pentru revizuirea documentaţiei de atribuire întocmită în anii anteriori, fiind stabilită încheierea unui acord-cadru pe o perioadă de 48 de luni, pentru minimum două unităţi penitenciare şi maximum opt unităţi penitenciare.

„În urma analizei documentelor de calificare depuse în Etapa I, un număr de 3 operatori economici au fost admişi pentru a participa în cadrul Etapei a II-a a procedurii, iar 3 operatori au fost respinşi ca urmare a faptului că nu au îndeplinit, în totalitate, cerinţele de calificare”, se mai arată în expunerea de motive.

În context mai larg, arată Ministerul Justiţiei, se poate susţine faptul că prin măsurile adoptate la nivelul sistemului administraţiei penitenciare, altele decât cele prevăzute de Legea 374/2013, nu s-a reuşit eliminarea convorbirilor dintre deţinuţi şi terţe persoane efectuate în alte condiţii decât cele prevăzute de lege, astfel că, în prezent, riscul săvârşirii infracţiunilor prin intermediul telefoanelor mobile constituie un motiv de îngrijorare la adresa ordinii şi siguranţei publice, prin valorile sociale puse în pericol prin folosirea neautorizată a dispozitivelor de comunicare la distanţă, inclusiv a telefoanelor mobile, de către persoanele aflate în stare privativă de libertate.

„În aceste condiţii, sunt motive obiective pentru luarea unor măsuri de achiziţionare a altor servicii şi echipamente în vederea diminuării radiocomunicaţiilor”, susţin iniţiatorii proiectului.