Ministerul Sănătăţii a lansat „Strategia Naţională privind îmbunătăţirea stării de sănătate a românilor”

„Astăzi (vineri –  n.r.) lansăm în dezbatere publică Strategia Naţională de Sănătate 2014-2020, un angajament pe care ni l-am luat prin Programul de guvernare, întărit prin Acordul cu FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană, angajament pe care îl respectăm, care are ca termen de elaborare şi prezentare publică data de 31 decembrie 2013. Strategia stabileşte principalele direcţii de politici publice în domeniu, pornind de la întrebarea esenţială «cum vrem să arate sistemul sanitar din România în 2020»„, a declarat ministrul Sănătăţii.

CITEŞTE ŞI: Noua listă de compensate: Cele mai multe medicamente, pentru cancer, diabet, boli reumatice

Potrivit lui Eugen Nicolăescu, elaborarea Strategiei Naţionale a pornit de la analiza datelor relevante cu privire la indicatorii demografici, indicatorii stării de sănătate a populaţiei, a resurselor materiale, umane şi financiare. De asemenea, analiza a luat în considerare informaţiile transmise de către autorităţile locale, care sunt cel mai aproape de cetăţeni şi cunosc mai bine nevoile locale, precum şi consultările cu reprezentanţii şi beneficiarii sistemului sanitar.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Elaborarea acestei strategii este esenţială în obţinerea de fonduri structurale pentru sănătate, ceea ce constituie o premieră, având în vedere faptul că sănătatea nu a beneficiat în exerciţiul financiar în curs de posibilitatea accesării de fonduri europene. Obiectivul principal al Strategiei este îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei, iar aceasta trebuie să se reflecte în creşterea speranţei de viaţă, prevenirea şi reducerea îmbolnăvirilor şi, implicit, în creşterea calităţii vieţii”, a mai spus ministrul Nicolăescu.

Alte articole

Calendar ortodox 23 mai 2026. Sfântul Mihail Mărturisitorul, sărbătorit cu o săptămână înainte de Moşii de vară. Ziua în care e bine să te fereşti de farmece

Horoscop 23 mai 2026. O veste primită pe neașteptate îți poate schimba planurile

Documentul prezentat urmăreşe trei arii strategice mari, respectiv: sănătatea publică – maniera în care se răspunde principalelor probleme de sănătate publică; serviciile de sănătate – modalitatea în care se asigură accesul la servicii şi optimizarea ofertei de servicii pe niveluri de acordare a acestora; măsurile transversale – care presupun abordări intersectoriale, cu impact asupra sistemului sanitar, incluzând aici capacitatea instituţională la toate nivelurile şi nevoile de investiţii, cum ar fi cele în sistemele informaţionale şi în infrastructură.

În ce priveşte sănătatea publică, Strategia Naţională pune prevenţia ca prioritate care va sta la baza întregii abordări în domeniu.

„Prevenţia se regăseşte în toate componentele strategiei. O primă direcţie principale în sănătatea publică vizează reducerea incidenţei bolilor netransmisibilecare care constituie în prezent cauzele majore de morbiditate, dizabilitate şi mortalitate, cum ar fi bolile cardiovasculare şi cerebrovasculare, cancerele, bolile sistemului digestiv, aparatului respirator, diabetul. Acest obiectiv va fi atins prin măsuri precum: evaluarea riscurilor şi supravegherea activă a populaţiei prin servicii de prevenţie primară; depistarea în faze incipiente de boală şi intervenţii de screening populaţional organizat (prevenţie secundară); extinderea şi diversificarea serviciilor care pot fi oferite la nivelul medicinei de familie şi de specialitate; asigurarea accesului la proceduri de diagnostic şi tratament în domeniul cardiologiei intervenţionale, a chirurgiei cardiovasculare„, a mai spus Nicolăescu.

O altă direcţie de acţiune face referire la reducerea mortalităţii şi morbidităţii cauzate de bolile transmisibile, a impactului lor pentru individ şi societate, iar pe termen lung fiind vizată diminuarea semnificativă a incidenţei lor. În acest domeniu, Strategia are în vedere asigurarea performanţei programului naţional de imunizare şi recuperarea capacităţii naţionale de producţie a vaccinurilor, menţinerea unor rate adecvate de depistare şi de succes terapeutic pentru tuberculoză, tratarea ca priorităţi de sănătate publică a hepatitei B şi C, prin acţiunea coordonată şi unitară în acest domeniu, menţinerea pentru România a profilului de ţară cu incidenţă redusă a HIV prin măsuri comprehensive de prevenire şi reducere a riscurilor, a mai spus ministrul Sănătăţii.

Alte domenii prioritare pe care Strategia le evidenţiază la capitolul sănătate publică sunt îmbunătăţirea stării de sănătate şi nutriţie a femeii şi copilului, sănătatea mintală şi bolile rare.

Componente ale obiectivelor strategice sunt regrupate în cinci planuri multianuale ale Ministerului Sănătăţii: Planul Naţional de prevenţie; Planul Naţional de control al bolilor oncologice; Planul naţional de control al diabetului; Planul Naţional de control al bolilor cardiovasculare; Planul Naţional de boli rare.