Miniştrii de Finanţe din UE au aprobat PNRR-ul României. Florin Cîţu: „Acum este pe umerii noștri”

„Nu au fost întrebari și nici observații la PNRR-ul României. A fost o scurtă prezentare făcută de ministrul Finanțelor. Am avut o intervenție foarte scurtă și gata. Tot ceea ce ținea de Comisia Europeană a fost făcut. Acum este pe umerii noștri”, a spus premierul interimar.

Potrivit acestuia, primii bani ar urma să ajungă în România în decembrie.

„Urmează implemtarea PNRR și ar trebui ca în decembrie să avem primii bani din PNRR. Ordonanța e deja dată. Trebuie să dăm un HG, dar acum este la noi, ceea ce ține de CE s-a terminat. Unele acte se pot face în Parlamentul României dacă nu o să avem guvern. Avem proiecte de lege”, a mai spus Cîțu.

Miniştrii de Finanţe din UE, şedinţă de urgenţă pentru PNRR. După ce Planul Național va fi aprobat și de miniștrii de finanțe din ECOFIN, România poate solicita avansul de 3,7 miliarde de euro, adică 13% din suma totală.

Alte articole

Ministrul Agriculturii, anunț de ultimă oră pentru fermieri. Ce se întâmplă de la 1 ianuarie 2026

România primește de la UE, prin programul SAFE, peste 16 miliarde de euro, cea mai mare sumă după Polonia. Banii vor fi folosiți și la construcția de autostrăzi

Miniştrii de Finanţe din UE, şedinţă de urgenţă pentru PNRR-ul României

Premierul interimar Florin Cîțu şi Dan Vîlceanu vor  participa, în format online la întâlnirea Consiliului ECOFIN, în cadrul căreia va fi aprobat Planul Național de Redresare și Reziliență al României, potrivit Digi24. 

Citeşte şi USR îi vânează toate greșelile lui Nicolae Ciucă: Cum poți să pui în practică PNRR dacă nu ai majoritate în Parlament?

Reamintim că la finalul lunii septembrie, Comisia Europeană a aprobat Planul Național de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) al României, care valorează 29,2 miliarde de euro, împărțiți în două părți aproape egale ce reprezintă granturi, respectiv împrumuturi. Executivul european a ținut cont de 11 criterii de evaluare.

Proiectele finanțate trebuie finalizate până în 2026.

Proiectele din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă 

1.Sisteme de apă şi canalizare – 1,88 miliarde de euro

– 1630 km construiți de rețele de apă

– 2470 km construiți de rețele de canalizare

– conectarea a 88.000 de gospodării la rețele de apă şi canalizare

2.Împăduriri şi protejarea diversității – 1,37 miliarde de euro

– plantate 45.000 de hectare de pădure

– 2900 habitate de pajişti reconstruite ecologic

3.Managementul deşeurilor – 1,2 miliarde de euro

– ţinta de 55% grad de reciclare în 2025

– 553 echipamente de monitorizare a poluării aerului

4.Sectorul de transport – 7,62 miliarde de euro

– 434 km de autostradă construiți

– 52 stații electrice construite

– 625 hectare de perdele forestiere

– implementarea unui nou sistem de taxare „poluatorul plăteşte”

– înnoirea a 200.000 de maşini din parcul auto până în 2026

– 311 km de cale ferată modernizată

– 110 km de cale ferată electrificată

– 206 km de cale ferată cu sistem modern de centralizare

– 12,7 km de rețea nouă de metrou

– 32 de trenuri noi de metrou

5.Fondul pentru Valul Renovării – 2,2 miliarde de euro

– 1000 – 1500 blocuri reabilitate energetic

– 2000 clădiri publice reabilitate

6.Energie – 1,62 miliarde de euro

– 400 km rețea de distribuţie gaz metan si altele cu emisii scăzute de carbon

– finalizare punere în funcțiune a cel puțin 100MW (200MWh) capacitate de stocare energie electrică

7.Cloud guvernamental şi sisteme publice digitale – 1,89 miliarde de euro

– legarea ministerelor într-o singură rețea

– 8,5 milioane de cetățeni cu carte de identitate electronică

– 300.000 de funcționari publici instruiți digital

– internet de mare viteză în 790 de sate

8.Reforma fiscală şi a sistemului de pensii – 482 milioane de euro

– creştere venituri colectate cu 3% din PIB

– 600.000 case de marcat conectate la sistemul IT ANAF

– pensii speciale limitate

– sistem nou de pensii cu indexare automată

9.Sprijin pentru mediul de afaceri, cercetare, inovare – 2,36 miliarde de euro

– 3000 de contracte de finanțare prin schema de ajutor de stat pentru digitalizarea IMM-urilor

– 280 de contracte de finanțare prin Schema de minimis pt listare la bursă

– 500 de vouchere acordate prin schema de Suport pentru mediul de afaceri

10.Fond local pentru tranziția verde şi digitală a UAT-urilor – 2,1 miliarde de euro

– 140.000 mp construiți pentru locuințe sociale

– 880.000 mp construiți de locuințe pentru specialişti în educație şi sănătate în mediul rural

– 420 autobuze electrice, cu stații de încărcare şi 50 de tramvaie (în municipii reşedință de județ)

– 6500 de stații noi de încărcare vehicule electrice

11.Turism şi cultură – 200 milioane de euro

– 30 castele, 95 biserici şi mănăstiri, 20 de sate cu arhitectură tradițională puse în valoare

– 3 castele, 11 biserici şi mănăstiri, 3 fortificații romane restaurate

-15 destinații turistice verzi certificate

– 10 prezentări naționale şi internaționale de film românesc

12.Sănătate – 2,45 miliarde de euro

– 200 de centre comunitare construite sau renovate, cu dotări noi şi personal

– 3000 de cabinete de asistenţă medicală primară dotate si renovate, în special la sate

– 26 secţii de terapie intensivă nou-născuţi, inclusiv ambulanţă transport nou-născuți

– 30 de ambulatorii reabilitate/modernizate/extinse/dotate

– 10 unităţi medicale mobile

13.România Educată – 3,6 miliarde de euro

– 50 de şcoli noi

– 1800 de microbuze verzi pentru transportul elevilor

– 75.000 săli de clasă dotate cu mobilier

– 20.000 locuri de recreere şi lectură

– 20.000 de locuri de cazare nou create în campusuri universitare

– 1175 SMART LAB-uri

– 140 de creşe înființate şi operaţionalizate

-10 centre de învăţământ dual.

În evaluarea Planului, Comisia a ținut cont de 11 criterii condiționate de următoarele:

– măsurile au un impact pe termen lung;
– măsurile adresează provocările identificate în recomandările specifice de țară sau un set semnificativ dintre acestea;
– pragurile și obiectivele care permit monitorizarea reformelor și investițiilor în mod clar și realist;
– planurile ating 37% din obiectivul climatic și 20% din obiectivul digitalizării;
– planurile respectă principiul „să nu faci un rău semnificativ”;
– planurile acordă un mecanism de control și audit adecvat și stabilesc cât de plauzibile sunt costurile.

Citeşte şi Cristian Ghinea a făcut anunțul: După PNRR trebuie să avem pe lângă Hidroelectrica alte trei companii de stat listate la bursă!