Ministrul Culturii, de ziua „celui mai mare poet care l-a dat România”: Vă urez să aveţi har, virtuţi şi creaţie înaltă!

În mesajul său, Daniel Breaz vorbeşte despre România cu o geografie culturală „ofertantă”, despre românii – „posesorii unor virtuţi care ţin de îndelungata lor tradiţie creştină”, subliniind: „cultura va fi, întotdeauna, nucleul identitar al oricărui popor”. 

„A vorbi despre cultura naţională din perspectiva numeroaselor valori, a permanenţelor şi a perspectivelor ei în contextul actual al preluării Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, consider că este un fericit prilej pentru relansarea interesului pentru România ca destinaţie culturală pentru toţi cei care doresc să ne cunoască în calitatea noastră de naţiune cu o istorie exemplară, ancorată în tradiţii şi deschisă modernităţii, în acelaşi timp.

România are o geografie culturală extrem de ofertantă: de la tradiţii şi obiceiuri, la obiectivele culturale de patrimoniu, oameni de cultură iluştri, artişti-tezaur care duc faima ţării pretutindeni în lume, produse culturale de înaltă ţinută.

Recunoscuţi pentru ospitalitatea şi bonomia lor, românii sunt, poate înainte de orice, posesorii unor virtuţi care ţin de îndelungata lor tradiţie creştină, cultivând, tocmai în acest spirit, dialogul şi respectul pentru toate credinţele, datinile şi mentalităţile altor popoare. Considerăm că principala misiune a noastră, a tuturor românilor, ar trebui să fie aceea de a (re)învăţa să admirăm, de a (re)învăţa să fim mândri de patrimoniul nostru cultural şi, implicit, de a milita împreună pentru a-l valoriza şi a-l promova corect şi eficient. Acest lucru nu trebuie să se întâmple numai la nivelul elitelor culturale, ci trebuie activat instrumentarul admiraţiei încă de la cele mai fragede vârste, investind în formarea judecăţilor de gust estetic ale tinerilor, în elaborarea unor strategii în sfera educaţiei pentru conştientizarea importanţei şi a valorii de netăgăduit a patrimoniul naţional.

Alte articole

Rămășițele lui Mihail Sadoveanu ar putea fi mutate în Moldova: „București nu merită să-l aibă. Nu are o stradă Mihail-Sadoveanu”

Primul muzeu dedicat lui Mihai Eminescu se deschide în București. Unde se află și ce pot vedea vizitatorii

Atâta vreme cât Europa şi o întreagă lume ne admiră şi ne respectă identitatea culturală, personalităţile şi operele de artă, socotindu-le repere universale, suntem datori să ne promovăm din interior şi cu reală vocaţie valorile culturale ca brand de ţară. Căci cultura va fi, întotdeauna, nucleul identitar al oricărui popor.

Cultura română are această demnitate fundamentală, construită peste generaţii şi neştirbită în nicio epocă istorică, oricât de vitregă ar fi fost aceasta. Românii cred în cultura lor şi îşi respectă spiritualitatea, istoria, limba naţională, tradiţiile autohtone, tipul de mentalitate, diversitatea etnică, valorile etice şi estetice.

Românii ştiu că propria lor cultură este cartea lor de vizită valabilă în orice timp şi spaţiu şi că se cuvine să fim noi înşine ambasadorii ei, pretutindeni în lume.

În cultură fiind, nu avem graniţe, nu mai aparţinem, restrictiv, unor naţiuni, etnii, grupuri sociale, ci suntem parte dintr-un întreg rafinat, un bun al tuturor care, deşi se împarte, generos, către toţi cei care doresc să-l cunoască, nu se împuţinează. Cultura unui neam este, în fond, măsura în care acesta se poate defini pe sine în raport cu ceilalţi, fără pierderi identitare, strict sub semnul virtuţilor şi al infinitelor posibilităţi de dialog şi de creştere întru valoare şi întru Frumos (în accepţiunea dată de filozoful Constantin Noica)”. 

Pentru Daniel Breaz, poetul Mihai Eminescu este „cel mai mare poet care l-a dat România”.

„Pentru mine ca om, ca român, pot să spun, ca şi cadru didactic….eu consider, aşa cum consideră foarte multă lume, că este practic cel mai mare poet care l-a dat România, cel puţin până în momentul de faţă. O operă extraordinară”, a spus ministrul Culturii, luni, la Digi24.