Această măsură are ca obiectiv eficientizarea sistemului educațional și diminuarea numărului de posturi de directori școlari, estimându-se o reducere de aproximativ 900 de funcții de conducere. Ministrul Educației, Daniel David, a subliniat că această schimbare nu va duce la pierderi de locuri de muncă, întrucât directorii vizați vor reveni la catedră, continuând să activeze în învățământ ca profesori.
„Încercăm să creştem numărul de copii pentru o unitate şcolară ca să aibă personalitate juridică de la 300 la 500. Acum sistemul este foarte fragmentat de multe ori. Avem foarte multe unităţi şcolare mici. Şi atunci dacă facem acest lucru, spre exemplu, mai eliberăm în jur de 900 de poziţii de director. Ei nu rămân pe drumuri, că ei sunt profesori, practic se întorc la predare. Dar reuşim să concentrăm zonele astea educaţionale ca sistemul să nu fie foarte fragmentat”, a trabsmis Daniel David.
În prezent, sistemul educațional este caracterizat printr-o fragmentare accentuată, cu un număr mare de unități școlare de dimensiuni mici. Daniel David a explicat că se dorește majorarea pragului minim de elevi necesar pentru ca o școală să aibă personalitate juridică, de la 300 la 500 de copii. Această reorganizare ar duce la o administrare coerentă a instituțiilor de învățământ, în special în zonele cu populație școlară dispersată.
„Fiindcă noi am făcut în 2023 nişte modificări prin care am ţintit nişte lucruri, cum să spun, foarte aproape de ideal, în condiţiile în care ţara nu îşi permitea şi nu îşi permite aceste lucruri”, a explicat acesta.
Tot în contextul eficientizării cheltuielilor din educație, ministrul Daniel David propune și revizuirea normelor privind numărul de elevi dintr-o clasă. În prezent, clasele pot funcționa cu un număr variabil de elevi, cuprins între 10 și 24, ceea ce, în anumite situații, generează costuri excesive pentru stat. Oficialul a atras atenția că aceste limite, deși gândite idealist, nu corespund realităților financiare ale României și trebuie ajustate în funcție de capacitatea sistemului.
Astfel, se propune creșterea numărului minim și maxim de elevi admiși într-o clasă, cu două unități, iar în cazuri speciale, acest număr ar putea fi suplimentat cu până la patru elevi, fără a depăși însă limita de 30. Ministrul a explicat că în actualul cadru legal există situații paradoxale: dacă într-o școală există un număr de copii care depășește cu trei limita maximă permisă pentru o clasă, atunci instituția este obligată să formeze două clase diferite. Acest lucru presupune dublarea normelor didactice, ducând la o creștere semnificativă a costurilor, fără un beneficiu proporțional.
Daniel David spune că aceste măsuri sunt inspirate de bunele practici europene și urmăresc echilibrarea calității educației cu resursele disponibile. Printr-o mai bună gestionare a personalului și prin adaptarea criteriilor de funcționare ale școlilor și claselor, sistemul ar putea deveni mai eficient și mai sustenabil pe termen lung. Obiectivul final este de a reduce fragmentarea sistemului și de a orienta resursele acolo unde sunt cu adevărat necesare, fără a afecta calitatea actului educațional.
„Acum avem situaţii ciudate. De exemplu, până acum puteai să aduci peste numărul maxim, doi copii. Dacă aveai trei, făceai două clase. Când ai făcut două clase, ai dublat numărul de norme. Şi ajungem iarăşi să avem o mulţime de cheltuieli în sistem pe care nu le putem susţine”, a punctat ministrul Daniel David.