Ministrul Justiţiei cere ELIMINAREA dispoziţiei care permite deţinuţilor să fie eliberaţi condiţionat dacă scriu cărţi

Ministrul Justiţiei Raluca Prună a declarat, marţi, că în prima şedinţă de Guvern de anul acesta va propune o Ordonanţă de Urgenţă prin care să fie abrogată dispoziţia din lege care prevede că deţinuţii care scriu lucrări ştiinţifice în puşcărie beneficiază de o reducere cu 30 de zile a pedepsei, pentru fiecare carte. Ministrul a precizat că  "fenomenul este complet scăpat de sub control".

12 ian. 2016, 13:20

Am decis, constatând că fenomenul este complet scăpat de sub control, să propun o Ordonanţă de Urgenţă care va fi promovată în prima şedinţă de Guvern, din luna februarie, să cer abrogarea acestei dispoziţii din lege (articolul 96 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor prevede ca pentru fiecare lucrare stiintifica scrisa in puscarie, unui detinut i se reduce cu 30 de zile pedeapsa – n.r.).

Voi face o consultare publică pentru că legea obligă ca la orice fel de act normativ să existe o consultare  prevede. Urgenţa, nu este cazul să o mai detaliez. Este un fenomen scăpat de sub control şi cea mai bună soluţie este abrogarea acestei dispoziţii„, a declarat ministrul Justiţiei, Raluca Prună, în cadrul unei conferinţe de presă.

Oficialul a adăugat că va pune pe masa Guernului şi regulamentul de aplicare a legii 254/2013, ca să fie adoptat prin hotărâre de Guvern, odată cu Ordonanţa de Urgenţă.

Impreuna cu aceasta ordonanta de urgenta pe care o s-o promovez, voi pune, in aceeasi zi, pe masa Guvernului, regulamentul de aplicare a legii 254/2013, care trebuia să fie adoptat odată cu legea, deci în februarie 2014. S-a lucrat la acest regulament înainte ca eu să îmi preiau mandatul şi am să-l pun pe masa Guvernului, ca prin hotărâre de Guvern să fie adoptat odată cu OUG„, a mai declarat Raluca Prună.   

Ministrul a precizat că, din 2007 până în 2010, la nivelul sistemului penitenciar din România, a fost o lucrare scrisă pe an, iar în 2015 se atinge un vârf, cu 340 de lucrări ştiinţifice.

Aceasta este o prevedere legala care exista in dreptul roman si a fost reluata inclusiv in 2006. Problemele au aparut din momentul in care, in 2013, am asistat la o crestere fulminanta a acestor lucrari. Primind pe masa mea regulamentul de executare a pedepselor, m-am uitat la aceasta prevedere. Am citit cifrele, din 2007 pana in 2010 exista o lucrare pe an. Acum am primit un alt rand de cifre de la ANP, ceea ce inseamna ca nici eu, ca ministru al Justitiei, nu am cifrele corecte. In 2015, au fost 340 de lucrari„, a mai spus Raluca Prună.

Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a mai precizat că există decizii din anii trecuţi ale instanţelor din România care au refuzat să reducă pedepse cu închisoarea pentru publicarea de lucrări ştiinţifice, motivând că respectivele lucrări nu erau ştiinţifice.

Întrebată cine trebuie să stabilească dacă o lucrare este ştiinţifică sau nu, Prună a răspuns:

„În primul rând bunul simţ stabileşte că este o lucrare ştiinţifică, dacă am o lucrare, nu ştiu, despre faptul că astăzi plouă, cred că suntem cu toţii de acord că nu este o lucrare ştiinţifică, dar în afară de o primă cenzură a bunului simţ, repet, aceste lucrări erau în cele din urmă cenzurate de o instanţă care sigur nici instanţa, nici judecătorul nu este ţinut să se pronunţe cu privire la absolut orice fel de domeniu ştiinţific, dar există expertize judiciare ce pot fi cerute”.

Prună a precizat că există decizii din anii trecuţi ale instanţelor din România care au refuzat reducerea pedepsei motivând că lucrarea prezentată nu este o lucrare ştiinţifică, de exemplu pentru că are prea multe poze.

„Încă nu am finalizat ancheta pentru a vedea câte astfel de cereri s-au făcut, dar eu sunt convinsă că au fost mult mai multe cereri decât numărul de lucrări ce au fost reţinute în cele din urmă ca fiind lucrări ştiinţifice”, a mai spus ministrul.

Ministerul Justiţiei a făcut publice, la începutul anului, titlurile lucrărilor ştiinţifice elaborate şi publicate de deţinuţi în perioada 2013-2015. Dan Voiculescu, Dan Diaconescu, Ioan Niculae, George Copos, Gigi Becali şi Cătălin Voicu se numără printre condamnaţii celebri care s-au ocupat susţinut de scrierea de cărţi în penitenciar, dovadă multiplele titluri publicate, valorând fiecare o lună de detenţie în minus.

DNA a deschis, marţi, dosar penal în cazul cărţilor scrise de deţinuţi şi face verificări privind favorizarea făptuitorului, fiind vizaţi profesori universitari care au coordonat sau validat lucrările, reprezentanţii editurilor care le-au publicat şi funcţionari ai ANP care au propus eliberarea. În plus, potrivit România TV, 17 profesori de la ASE, dintre care doi decani, vor fi cercetaţi de Comisia de etică după ce şi-au dat girul pe cărţile deţinuţilor.

DNA a informat, marţi, că, potrivit procesului verbal de sesizare din oficiu întocmit de procurori, „fapta ar fi fost săvârșită de mai multe persoane care au acționat concertat în scopul de a crea aparența că sunt îndeplinite condițiile legale pentru ca persoanele condamnate să fie liberate condiționat”.

„Dintr-o notă întocmită de Administrația Națională a Penitenciarelor, precum și din datele existente în spațiul public rezultă indicii că, în realitate, aceste condiții nu erau îndeplinite în realitate, iar prin faptele săvârșite s-a urmărit exclusiv favorizarea persoanelor condamnate.

În această modalitate, printre persoanele condamnate la pedepse cu închisoarea pentru infracțiuni de corupție se regăsesc condamnați care au executat sau urmează să execute cu până la 300 de zile mai puțin decât stabilise instanța de judecată, exclusiv ca urmare a activității infracționale care face obiectul sesizării din oficiu„, precizează DNA.

PROFESORII care au coordonat cărţile scrise în PUŞCĂRIE de Becali, Voiculescu, Năstase sau Cristi Borcea

DNA mai precizează că, potrivit art. 96 alin. 1 lit. f din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor, în cazul elaborării de lucrări științifice, se consideră 30 de zile executate, pentru fiecare lucrare științifică. Pentru a profita de această prevedere, s-ar fi creat un mecanism în care ar fi implicate cadre universitare, reprezentanți ai unor edituri și membri ai comisiilor din penitenciare, care au acționat coroborat, astfel încât persoanele condamnate să apară ca autori de lucrări științifice, iar pedepsele aplicate de instanțe să se considere ca executate.

Conform sursie citate, mai multe cadre universitare ar fi acordat recomandări formale prin care au atestat pretinsa relevanță științifică a unor lucrări, exclusiv pe baza titlului acestora, fără a lua contact în vreun mod cu autorul lucrării și fără a cunoaște viziunea acestuia asupra temelor care urmau să fie abordate. Aceste recomandări ar fi avut o natură generică și ar fi fost folosite, uneori, în aceeași formă, pentru elaborarea unor multiple lucrări cu caracter științific.

Alte cadre universitare ar fi acceptat să valideze valoarea unor lucrări și să le includă în evidența unor conferințe științifice internaționale, în condițiile în care activitatea de elaborare desfășurată de autor durase câte o oră pentru fiecare comunicare. Se observă că ar exista o discrepanță între prestigiul presupus al unei asemenea manifestări și implicarea reală a autorului, care a determinat ca fiecare oră de activitate să reducă durata pedepsei executate cu câte 30 de zile.

Potrivit România TV, 17 profesori din cadrul Acdemiei de Studii Economice vor fi cercetaţi de Comsia de etică, după ce şi-au dat girul pe cărţile deţinuţilor. Printre profesori se numără şi doi decani din cadrul ASE, care şi-au dat avizul pe carţile scrise de Dan Voiculescu în puşcărie.

VEZI ŞI: Reacţia rectorului ASE, după ce DNA a deschis dosar penal în cazul cărţilor scrise de deţinuţi

DNA mai precizează că ar fi existat persoane care au acceptat să elaboreze lucrări cu un aparent caracter științific și care au fost asumate ulterior de persoanele condamnate. Lucrările pretins a fi fost realizate în penitenciar citează opere la care autorul nu a avut acces nici la bibliotecă, nici online, iar timpul dedicat elaborării lucrărilor este în mod obiectiv insuficient pentru un asemenea demers (de exemplu 12 ore pentru o lucrare de 180 de pagini ori 6 ore și 40 de minute pentru elaborarea unei lucrări de 212 pagini). În aceste împrejurări, concluzia este că autorul real este o altă persoană.

Totodată, „reprezentanții unor edituri ar fi acceptat publicarea lucrărilor fără a se raporta în niciun fel la valoarea științifică acestora și interesul pieței de carte, în tiraje infime, care nu au fost puse în vânzare în circuitul comercial obișnuit. Modalitatea atipică de încheiere și executare a contractelor în raport cu celelalte lucrări publicate de aceleași edituri demonstrează că aceste persoane nu ar fi acționat în scopul pentru care a fost înființată persoana juridică, ci exclusiv pentru a împiedica executarea pedepsei în condițiile stabilite de instanță”.

„Pe de altă parte, funcționari din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor cu atribuții în analiza condițiilor prevăzute de lege pentru a propune liberarea condiționată ar fi acceptat susținerile condamnaților și le-ar fi acordat beneficiul legal menționat, în lipsa oricărei cenzuri cu privire la temeinicia acestora. Astfel, au existat situații în care persoanele condamnate nu figurau în tabelele de pontaj sau au elaborat în același interval patru lucrări științifice în paralel, împrejurări care arată că era în mod obiectiv imposibil să fie autorii acestor opere.

Aceste împrejurări au dat naștere unui adevărat fenomen de natură să lipsească de conținut deciziile instanțelor (în luna decembrie doar la Penitenciarul Rahova erau în curs de elaborare 46 de lucrări pretins științifice)”, se mai arată în comunicatul DNA.

CITEŞTE ŞI: PRIMELE DEMISII în scandalul deţinuţilor care au scris cărţi în puşcărie


loading...
Partenerii noștri