În sesizarea trimisă ANI, Titus Corlăţean arată că, potrivit CV-ului, declaraţiilor de avere şi de interese, precum şi altor informaţii publice, Iulia Motoc face parte şi din următoarele structuri: expert în cadrul Comitetului ONU pentru Drepturile Omului, membru al Consiliului de Administraţie al Agenţiei pentru Drepturile Fundamentale a Uniunii Europene şi membru al Comitetului Consultativ al Convenţiei-cadru privind protecţia minorităţilor naţionale.

De asemenea, ministrul susţine că, în conformitate cu regulamentele organizaţiilor internaţionale menţionate, membrii organismelor menţionate sunt beneficiarii unor drepturi băneşti (diurnă, cheltuieli de deplasare).

Alte Articole

O mămică a arătat mai mult decât trebuia când și-a dus ...

Klaus Iohannis, de Ziua NATO: Flancul Estic se confruntă cu ...

Ei sunt cei mai tineri miniştri din istoria României post-ceaușiste. ...

„În ciuda unei interdicţii imperative existente în Constituţia României şi în Legea privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale – care spune foarte clar că un judecător la Curtea Constituţională nu poate exercita niciun fel de altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiei didactice în învăţământul superior – doamna Motoc avea alte trei angajamente, poziţii în structuri şi organizaţii internaţionale„, a declarat Titus Corlăţean la România TV.

Mai mult, Titus Corlăţean susţine că Iulia Motoc este şi remunerată pentru aceste angajamente. „Pentru activitatea în sistemul ONU doamna Motoc primeşte circa 400-450 de dolari americani în fiecare zi de participare, la Consiliul de Administraţie al Agenţiei pentru Drepturile Fundamentale a Uniunii Europene – 173 de euro pe zi de participare, iar la Comitetul Consultativ al Convenţiei-cadru privind protecţia minorităţilor naţionale,  aproximativ 175 de euro pe zi de participare. Cel puţin una dintre aceste apartenenţe nici nu era menţionată în CV„, a explicat Corlăţean, la România TV.

„În cazul Agenţiei pentru Drepturile Fundamentale a Uniunii Europene, apartenenţa la acest Consiliu de Administraţie este clar o activitate cu caracter executiv. Acolo se iau decizii privind adoptarea bugetului Agenţiei Europene, este un statut de funcţie publică europeană, o incompatibilitate clară”, a mai subliniat el.

De altfel, ministerul justiţiei a dat publicităţii un comunicat privind sesizarea. Iată conţinutul acestuia:

„Cu referire la atribuţiile Agenţiei Naţionale de Integritate în domeniul verificării conflictelor de interese şi a incompatibilităţilor, vă supunem atenţiei următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art.144 din Constituţia României şi a art.61 alin.(4) din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, „funcţia de judecător este incompatibilă cu oricare altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul juridic superior.”

De asemenea, potrivit art.110 din Capitolul V – „Reglementări privind magistraţii” din Legea nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, „dispoziţiile art. 101 – 104, 107 şi 109 (cele referitoare la: incompatibilităţi, interdicţii, obligaţia de a sesiza orice ingerinţă în activitate, posibilitatea participării la unele activităţi)[1] se aplică în mod corespunzător şi judecătorilor Curţii Constituţionale.”

În acest context, solicităm analiza situaţiei doamnei Iulia Motoc, judecător la Curtea Constituţională care, potrivit CV-ului, declaraţiilor de avere şi de interese, precum şi altor informaţii publice, face parte şi din următoarele structuri:

–       expert în cadrul Comitetului O.N.U. pentru Drepturile Omului;

–       membru al Consiliului de Administraţie al Agenţiei pentru Drepturile Fundamentale a Uniunii Europene (eng. Management Board);

–       membru al Comitetului Consultativ al Convenţiei-cadru privind protecţia minorităţilor naţionale”, se arată într-un comunicat al Ministerului Justiţiei.

Miercuri seara, ANI a transmis, printr-un comunicat de presă, că judecătorii Curţii Constituţionale (CCR) Augustin Zegrean şi Iulia Motoc nu se află în stare de incompatibilitate sau conflicte de interese.

VEZI ŞI: Judecătoarea CCR Iulia Motoc a răspuns acuzaţiei aduse de ministrul Justiţiei, Titus Corlăţean