Ministrul Muncii este dispus să îşi dea demisia dacă proiectul salarizării bugetare nu va fi retras

„Proiectul de OUG a fost retras pentru că, practic, această OUG nu avea cum să satisfacă nevoile partenerilor sociali şi nevoile existente pentru eliminarea disfunctionalităţilor, sens in care doamna ministru şi-a asumat retragerea acestui proiect. Doamna ministru a precizat că în situaţia în care nu se va lua act de faptul că nu susţine această OUG, îşi va da demisia”, a spus Cosmin Andreica.

El a precizat că Ministerul Muncii asigură partea tehnică a legii, iar dacă se încearcă variante care nu au cum să satisfacă obiectivele propuse, ministerul nu are cum să susţină şi să fie de acord cu acestea.

Anterior, liderii sindicali au anunţat că ministrul Muncii le-a spus, în discuţiile de la Consiliul Naţional Tripartit, că va retrage proiectul ordonantei de urgenţă privind salarizarea bugetarilor, în care nici ea nu crede.

Sindicalişti: Ministrul Muncii a decis retragerea proiectului privind salarizarea în sectorul bugetar VIDEO

Alte articole

Lovitură grea pentru bugetari, se taie masiv sporurile, iar salarizarea se va face în 12 trepte

Marcel Boloş, anunţ de ultimă oră despre salariile bugetarilor. Ce se întâmplă cu banii angajaţilor la stat

Potrivit Ordonanţei de urgenţă privind salarizarea personalului din sistemul bugetar, salariile bugetarilor ar urma să fie majorate din 1 august, iar cel mai mic salariu de bază va fi de 1.250 lei pentru funcţii cu studii medii şi generale, în timp ce salariul cel mai marew va ajunge la 15.000 de lei, sumă pe care o va primi preşedintele.

Salariile de bază sunt diferenţiate pe funcţii, grade sau trepte profesionale şi gradaţii. Fiecărei funcţii, fiecărui grad sau treaptă profesională îi corespund cinci gradaţii, corespunzătoare tranşelor de vechime în muncă, cu excepţia funcţiilor de demnitate publică şi funcţiilor de conducere pentru care gradaţia este inclusă în indemnizaţia lunară sau salariul de bază prevăzut pentru aceste funcţii în anexele la ordonanţa de urgenţă.
Astfel, preşedintele va avea un salariu brut de 15.000 de lei, patriarhul ar urma să aibă o indemnizaţie lunară de 13.706 lei, tot atât cât vor avea premierul şi preşedinţii Senatului şi Camerei Deputaţilor.

Senatorii şi deputaţii vor fi plătiţi cu 10.150 lei, ca şi secretarii de stat, în timp ce miniştrii vor fi plătiţi cu 12.124 lei, sumă pe care o vor primi şi consilierii prezidenţiali.

Un profesor universitar va avea un salariu de bază de 5.300 de lei, un profesor din învăţământul preuniversitar – între 1.700 şi 3.400 de lei, un medic primar – între 3.400 şi 4.300 de lei, un judecător cu vechime va avea o indemnizaţie de până la 8.600 de lei.

Raportul între salariul de bază minim şi cel maxim în sectorul bugetar va fi de 1 la 12, astfel că cel mai mic salariu de bază va fi de 1.250 de lei, pentru funcţii cu studii medii şi generale, iar cel mai mare este de 15.000 lei pentru funcţia cu cea mai mare responsabilitate în stat.