”Pe o stâncă neagră, într-un birou nou
Unde se aude al muncii ecou
Plânge și suspină un partid întreg
Căci de voturi multe nu se mai aleg
Iar cel mai destoinic, omul lor dorit
Spre Piața Victoriei singur a pornit
Ochii săi ageri caută prin legi
Să facă reformă pentru țări întregi
Și pe când bugetul, sigur îl veghează
Muma sa bătrână îl îmbărbătează
A sunat alarma la #reziști
Cine bate-n poarta curții bătrânești?
Eu sunt, bună maică, fiul tău cel bun
Vin către Bihor pe un drum străbun
Soarta fu hapsână, planul s-a frânt rău
Căci Sorin Grindeanu mă aruncă-n hău
Mica mea reformă fuge sfărâmată
PSD-iștii au strâns populiști armată
Să rezist acuma, nu-i deloc banal
Parca-ș fi Georgescu călărind pe cal
Dar deschide poarta, Grindeanu-i pe pod
Vântul suflă rece, nu am niciun vot
Muma sa cea dârză, în pridvor apare
Aud văicăreală? Oare mi se pare?
Apoi lângă poartă, iute a ieșit
Și-n tăcerea nopții astfel i-a vorbit:
Ce spui tu străine, Bolojan e tare
El face reduceri și tăiere mare
Eu sunt a sa mumă, el e fiul meu
De ești tu acela, nu-ți sunt mamă eu
Oare neputința sufletul ți-a frânt?
Te temi de Grindeanu și de-al său cuvânt?
Dacă tu ești Ilie, cel adevărat
Dar te-ntorci acasă fără de mandat
Nu poți să ca să intri, cu a mea voință
Du-te la Guvern, luptă cu dorință!
Stai ca să te vaiți de un PSD-ist?
Zi și fă-i nasoale, zborurile Nordis!
Mergi și fă reformă, nu sta la Bihor
Să te vadă țara ca învingător
Bolojan se-ntoarce, sprâncenele îi cresc
Ca două arcuri care se unesc
Sunt negre, stufoase, semne de putere
Sunt desprinse parcă din PNRR
Când sprânceana înalță, cad cu toți pe spate
Iar Sprânceană însuși dă mesaj din State
Și muma de departe zâmbește în pridvor
Așa, fiul mamii, fii învingător!”
Într-un interviu acordat, recent, publicației Libertatea, Floarea Bolojan, care trăiește în casa bătrânească din satul Birtin, comuna Vadu Crișului, povestește că fiul ei cel mic, actual premier, a fost un copil foarte cuminte, diferit de fratele său mai mare.
„Îi diferență între băieți. Că ăla e cu 14 ani mai mare ca el. Eu n-am vrut să rămâie primul băiat singur. Că eu am fost singură și știu ce înseamnă singurătate. Ești fiul ploii. Primul seamănă cu tată-său, mai nervos și harnic de rupe. Ilie seamănă mai mult cu mine și cu tatăl meu. Tatăl meu a fost un om bun, așa ca el. El, de micuț, n-o înjurat, n-o știut ce înseamnă să înjuri, sub nici o formă. Nici în ziua de astăzi nu știe. Nu bea, nu fumează. Nici ălalaltul”, povestește mama premierului.
Potrivit dezvăluirilor mamei sale, Ilie Bolojan a fost extrem de precoce, primele cuvinte rostindu-le la șapte luni.
„De micuț, o fost atâta de cuminte, foarte cuminte, nu m-o supărat cu nimica. Stăteam acolo în casă, și-l lăsam descoperit, și dădea din picioare, și chioța (n.red. – a striga de bucurie), și-i plăcea, ca la copii. De micuț o vorbit, de la șapte luni. Vorbele nu le spunea corect, la vaci spunea ‘baci’. Cu cocoșul avea de lucru, că era ‘căcuigu’. Băiatul mai mare zice: ‘Mămică, hai să-l învățăm să vorbească nu cum vorbim noi aicea, să vorbească domnește’. Dar tot le pocea vorbele, de numa, numa […]
O șăzut la vaci. Aveam și bivoli. Merea cu animalele pe câmp, aici, pe râturi (n.red. – pășune pe malul apei) la noi. Ședea cu ele. Nu-i era rușine să meargă la vaci. Merea cu cartea-n brâncă (n.red. – mână), cetea până-acolo, că bivolii mereau încet. Cu cartea. El orișiunde s-o dus cu cartea. Și-acuma, el are fel și fel de cărți, de istorie, de domnitori, de nu știu ce… Amu mai citește noaptea. Mă mai sună mai târziu: ‘Mămică, ce faci?’. Eu: ‘Ce să fac? M-am culcat! Tu?’, ‘Eu mai citesc puțin’, ‘Da ce nu te culci, nu-ți ajunge toată ziua?»”, povestește mama șefului Executivului.
Floarea Bolojan spune că și-a încurajat fiul să nu demisioneze din cauza presiuilor care se fac asupra sa.
„E un băiat care nu mai are păreche, băiatul meu… Nu mai are păreche, așa un băiat bun. Nu-mi place de bucureșteni, în general, că dau în el ca-n sacul de box. Da nu merită, săracul! El o făcut Oradea Parisul României. Parisul României! Cred că și-acolo, la București, poate bate. Dar PSD-ul a tot votat contra lui, nu-l susține, ca să pice. Dacă pică, nu-i face mare rău, că vine acasă. Și scapă de stresul grozav.
N-am vrut să meargă Ilie acolo (n.red. – la București) prima dată. Și dacă el tot o zis: ‘Mămică, ce zici, mă duc? Dacă te duc la București…’. Mere beteșugul! Unde să mă duc eu la București, ce să fac eu la București? Că mor acolo, stând singură la bloc. Amu, l-am încurajat. I-am zis să meargă. ‘Dragul mamei, nu demisiona la cererea PSD-ului! Dacă ei vor să te dea afară, deie-te! Dar tu nu demisiona. Să vedem pe cine-or pune în locul tău și ce-or face după aceea!’.
E sufletist de nu se poate. Și nu poate fi rău cu aceia care-s răi cu el. Îi foarte puternic. Așa am fost și eu. Și i-am spus: ‘Vezi că te-ai născut dintr-un pământ puternic! Așa să fii!’. Nu l-am menajat amu. Fă ce știi că trebuie făcut. Nu pentru noi, pentru oameni, pentru pensionari. Fă ce trebuie pentru țară. Că nu vezi ce se-ntâmplă în războaiele astea pe-acolo? Îi jale, vai și-amar de capul lor, oamenii„, a afirmat Floarea Bolojan pentru sursa menționată anterior.
Mama lui Ilie Bolojan a dezvăluit, de asemenea, că are o pensie mai mică de 3.000 de lei, dar, cu toate astea, n-a „comentat” când „i-a luat din ea„. Spune, însă, că a învățat să se chivernisească astfel încât să-i ajungă banii și pentru facturi, și pentru mâncare, și pentru medicamente.
„Pensia mea e sub 3.000 de lei. N-am comentat că mi-a luat din ea. Dacă așa trebuie să facem, așa facem. Că marea majoritate a muncitorilor plătesc și ei. Ăia care-s cu bani mulți, miliardarii, ăia nu vor să plătească. Plătesc curentul. Nu consum, dar nu m-am comentat cu ei că de ce-o venit atâta.
Am plătit 160 de lei curentul. Plătesc medicamentele, care-s aproape 400 de lei. Plătesc gunoiul, apa și televizorul. În fiecare lună, ca la oraș. Ce rămâne eu împărțesc. Ăștia-s pentru asta, ăștia-s pentru asta. Așa am împărțit o viață întreagă. Vedeți ce-i aicea? Dintr-un salariu am făcut, amândoi, cu bărbatul meu”, a mai povestit femeia.