Mircea Coşea: "România trăieşte pe caiet, politica a distrus economia"

Mircea Coşea a analizat situaţia economică-politică şi, la final, suma a dat cu minus. „Este unul dintre cele mai periculoase momente, Romania traieste pe datorie, pe caiet, asa incat asta arata foarte clar maniera in care a fost condusa, la cifre vedem ca acest salt este in perioada 2023-2025. De ce? Pentru ca politica bugetara nu a putut sa stimuleze mediul de afaceri pentru ca a trebuie sa respecte regulile politice, asa ca eu repet si o spun cu toata tristetea, anul 2024 a fost un an nefericit, in care politica a distrus economia, asta este adevarul”, avertizează Mircea Coşea.

Anunţ alarmant de la BNR privind economiile românilor în valută

Nu este nicio sansa, lucrurile s-au agravat, noi discutam despre ratingul pe care ni-l dau anumite institutii, si acum este unul politic care este defavorabil, aprecierile pe care Administraţia Trump a facut-o, Romania data ca exemplu negativ in toate aparitiile, ne pune intr-o lumina nefavorabila pe piata internationala. Democratia nu se vede, nu suntem frecventabili, asta dureaza mult, poate este o actiune rapida daca au inteligenta si arta negocierii, Romania trebuie sa explice situatia, sa negocieze sa arata partida de peste ocean care este adevarata situatie, nimeni nu face nimic, nu stim de ce s-au amant alegerile, lipsa de predictibilitate duce la deficiente majore”, a spus Mircea Coşea în exclusivitate la România TV.

Economistul Iancu Guda, avertisment despre economia României în 2025. Deficit uriaş, care se poate traduce în tăieri de cheltuieli

Iancu Guda, economist, avertizează că 2025 va fi un an greu din punct de vedere economic. Acesta spune că deficitul înregistrat la finalul anului 2024 se poate traduce uşor în disponibilizări şi îngheţări de salarii.

„Datoria mea e să spun adevărul. Va fi un an foarte greu 2025. Economic vorbind, 2024 s-a terminat cu un deficit fiscal de aproape 8%. Statul a cheltuit cu 22% mai mult decât a încasat. Avem 120 de miliarde lei deficit, gaură. Gândiţi-vă aşa. O familie are venituri de 10.000 lei a şi a cheltuit 12.200 lei. Adică a încasat 100 de milioane, dar a cheltuit 122 de milioane. Ce face anul următor? Taie din cheltuieli.

Când statul taie din cheltuieli, înseamnă disponibilizări, înseamnă îngheţări de salarii, înseamnă probabil creşteri de pensii mai lente. Sper eu să însemne eliminarea pensiilor speciale nenorocite, care nu sunt meritate. Şi să înţeleagă toată lumea că nu am o problemă cu militarii, cu procurorii, cu judecătorii. Nu atac funcţia. Special înseamnă să iei o pensie mai mare decât ce ai contribuit. Şi nu e normal. Adică ai muncit 20 de ani şi ai contribuit 20 lei, dar încasezi 40 de ani şi 50 lei. Asta e special, nu e normal! Aşa ceva nu ne mai permitem”, a declarat economistul.

Mircea Coşea nu este singurul pesimist. Speranţa lui Iancu Guda: Anul în care eliminăm risipa

„Sper ca 2025 să fie anul nu doar austerităţii publice, dar şi anul în care eliminăm risipa. Până la urmă, austeritatea nu trebuie asociată cu ceva negativ. Dacă risipeam şi acum nu mai risipim, e de bine.

Pe partea de venituri, este foarte probabil să vedem o înăsprire a condiţiilor fiscale, deci creşteri de taxe. Sper, până să se ajungă acolo, să se reducă economia subterană. Este cea mai ridicată din economia europeană, raportată la PIB, 30%. Evaziune fiscală, adică nu se declară la vânzare. S-ar putea să auzim mai des pe litoral replica „nu ne merge POS-ul. Plătiţi cash?”. Poate unii vor şopti că oferă şi discount pentru plata cash.

BNR, atenţionare severă cu privire la banii românilor din cauza situaţiei politice

Suntem ţara cu cea mai ridicată mafie pe economie subterană, la trafic de criptomonede. A zis-o Binance. 8% dintre români tranzacţionează pe criptomonede, doar 2% investesc la bursă. Şi atunci, cu siguranţă o să vedem o înăsprire a încasării la buget, şi asta e bine”, a declarat Iancu Guda în podcastul Tare de Tot, cu Viorel Grigoroiu.

Datoria mondială a atins un nivel record de 318.000 de miliarde de dolari, potrivit Institutului Internaţional pentru Finanţe

Ponderea datoriei în PIB a crescut anul trecut pentru prima dată din 2020, în condiţiile în care datoria mondială a înregistrat un nou nivel anual record, de 318.000 miliarde de dolari, iar creşterea economică a încetinit, susţine Institutul Internaţional pentru Finanţe (IIF), cel mai mare grup de lobby al sectorului financiar, transmite agenția de știri Reuters, citată de Agerpres.

Creşterea cu 7.000 miliarde de dolari a datoriei globale a reprezentat mai puţin de jumătate din creşterea din 2023, când aşteptările privind reducerea dobânzii de către Rezerva Federală a SUA a dus la majorarea cheltuielilor. Totuşi, avertizează IIF, aşa numiţii „observatori de bonduri” (bond vigilantes) ar putea pedepsi guvernele dacă persistă majorarea deficitelor fiscale.

„Sporirea verificării echilibrelor bugetare – în special în ţările cu un mediu politic polarizat – a fost o constantă în ultimii ani”, apreciază Institutul Internaţional pentru Finanţe.

Reacţiile pieţelor la politicile fiscale din Marea Britanie au dus la demisia premierului Liz Truss în 2022, în timp ce presiunile similare din Franţa au determinat demisia prim-ministrului Michel Barnier în 2024.

Pe plan mondial, ponderea datoriei în PIB a atins 328% în 2024, o creştere de 1,5 puncte procentuale, pe fondul datoriei guvernamentale ridicate, de 95.000 miliarde de dolari, în contextul încetinirii inflaţiei şi a creşterii economice. IIF se aşteaptă anul acesta la o încetinire a creşterii datoriei, pe fondul incertitudinilor globale fără precedente şi a costurilor ridicate de împrumut.

Totuşi, IIF a avertizat în pofida costurilor ridicate de împrumut şi a incertitudinilor politicilor economice, estimarea sa privind o creştere de 5.000 miliarde de dolari a datoriei guvernamentale în acest an să crească, în urma solicitărilor pentru noi măsuri de stimulare şi a majorării cheltuielilor din domeniul apărării în Europa.

Pieţele emergente, conduse de China, India, Arabia Saudită şi Turcia, au fost responsabile anul trecut pentru aproximativ 65% din creşterea datoriei globale.

„Sporirea tensiunilor comerciale şi decizia administraţiei Trump de a îngheţa ajutorul extern ar putea provoca dificultăţi semnificative de lichiditate şi reducerea capacităţii de a rostogoli şi de a avea acces la datorii în valută. Aceste evoluţii subliniază importanţa mobilizării veniturilor naţionale pentru a spori rezilienţa în faţa şocurilor externe”, se arată în raportul IIF.

Alte articole