Mirela Boureanu Vaida NU se sfieşte să recunoască că şi-a lăsat copiii acasă şi a fugit cu soţul: „Da, am plecat de acasă!”

„Era intr-o joi. Joia trecuta… Nimic interesant nu se prefigura in viitorul apropiat. Programul zilnic de cumparaturi, plimbari, cateva chestiuni administrative de rezolvat, copiii de spalat, schimbat, hranit, culcat, trezit, spalat, schimbat, hranit, jucat, spalat, imbracat, culcat… Chestiuni banale!”

Suna telefonul… Soacra-mea!  Adica suna „CTC-ul”…

Raspund… Soacra-mea (de la Cluj): „No, servus! Ce faceti? No, nu te tin mult ca nici mie nu-mi place da’ voiam numa’ sa-ti zic ca ni-o dat astia liber luni si marti, de Ziua Unirii”…  Hopaaa!! „Aveti liber de vineri pana marti?” O intreb eu… . „pai… e bine… si? ce faceti cu atata liber? nu v-ati saturat de stat acas’? O viata aveti si pe aia o stati!” . „Nu!”, zice ea.  „Viu la voi! Amu’, ni, mi-am luat bilet de avion! Diseara ajung! Sa faceti bine sa ma luati de la aeroport. La 9! Tai – Tai!! Servus!” Si inchide.

Pai e bine. Daca vine soacra-mea, eu plec de acasa!!

Alte articole

Povestea celei mai tinere jandarmerițe din Maramureș. Nicoleta a renunțat la jobul de învățătoare pentru a intra în Jandarmerie

Transhumanţă din Germania pentru un trai chinuit în România. Mărturiile sfâșietoare ale unui tânăr cioban despre greutățile cu care se confruntă mulți crescători de animale din România: ”Aia e batjocură”

Hahaha!! Stiu cum suna dar e adevarat. Nu in sensul ala, ci in sensul ca daca tot are cine sta cu „pruncii”, pot si eu sa organizez o iesire cu Alex, o fuga pe undeva, oriunde, numa’ sa fugim! Nu de soacra-mea, neaparat, ci… asa… Sa mai fugim si noi!

Citeşte şi  Mirela Vaida îşi creşte singură copiii. Ce s-a întâmplat cu soţul ei FOTO

Am cautat de joi pe vineri cateva zboruri cu intoarcere duminica si n-am gasit decat ceva in Italia, Germania, Marea Britanie. Am ales Italia pentru ca ne place mancarea, spiritul lor liber si relaxat, cultura, arhitectura oraselor etc.

Si iata-ne a doua zi in Florenta, intr-un aeroport mic si ingrijit, cu un soare primavaratec si, totusi, rece… Nu ne-am facut niciun plan de actiune dar auzisem ca „Firenze” e un oras mic si-l poti parcurge la pas lejer in 2 zile. Asa ca am pornit spre hotel, direct in inima centrului istoric, am luat micul dejun, ne-am cazat, apoi a inceput explorarea cu harta turistica in mana…[…]

Per ansamblu, iesirea aceasta dezorganizata si neorganizata a fost tare reusita! A insemnat o spargere a rutinei si a stressului, o regasire de sine si o gura de aer de care avem nevoie, din cand in cand..

Daca ar fi durat mai mult, n-as fi putut pleca fara copii! Dar 2 zile au fost suficiente sa ne deconectam. Iar ei nici nu ne-au simtit lipsa!

Mi-a spus cineva odata : „In viata e ca in avion! Ca sa poti  sa ai grija de copii si sa le „salvezi” viata, trebuie ca mai intai tu, parinte, sa-ti pui masca de oxigen!”

Mare vorba!”, a scris Mirela Boureanu pe blogul ei