Monica Iacob Ridzi, condamnată la cinci ani de închisoare cu executare

Monica Iacob Ridzi a fost condamnată, luni, la cinci ani de închisoare cu executare de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Fost ministru al Tineretului şi Sportului Monica, Ridzi a fost trimisă în judecată pentru fapte de abuz în serviciu şi infracţiuni informatice.

27 ian. 2014, 14:47
Monica Iacob Ridzi, condamnată la cinci ani de închisoare cu executare

Decizia nu este definitivă, putând fi atacată cu recurs la completul de cinci judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Monica Iacob Ridzi a  primit de asemenea trei ani de interdicţie a drepturilor civile. Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Ridzi a mai primit şi alte pedepse, de 3 ani, 1 an şi 6 luni, 4 ani, 3 ani pentru alte infracţiuni. Pedepsele au fost contopite, urmând ca Ridzi să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 5 ani de închisoare cu executare. În plus, lui Ridzi i se aplică interzicerea unor drepturi civile pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei.

CITEŞTE ŞI: Ridzi: Sunt ACUZATĂ fără temei! Cum poţi acuza un ministru de plăţi ilegale când nu apare semnătura lui?

Alte condamnări în acest dosar au primit Ioana Elena Vârsta, fosta consilieră a lui Ridzi – 5 ani cu executare. De asemenea, Paul Diaconu, director general al Direcţiei Generale Economice şi Resurse Umane a MTS (martie – septembrie 2009), a primit 2 ani şi 6 luni de detenţie cu executare.

Ceilalţi inculpaţi în dosar au primit pedepse cu suspendare: Marius Mărcuţă – 3 ani, Florin Cătălin Mircea – 2 ani şi 6 luni, Octavian Petru Dragomir – 3 ani, Claudia Radu – 2 ani şi 6 luni, Petre Toia – 3 ani, Daniela Elena Popa – 1 an, Bogdan Iacobescu – 3 ani, George Răzvan Nica Udangiu – 3 ani şi Marius Cristian Negrea – 3 ani.

Instanţa a obligat-o pe Monica Ridzi şi pe ceilalţi inculpaţi să plătească prejudiciul stabilit de procurorii DNA. De asemenea, judecătorii au menţinut sechestru asigurător pus anterior de procurorii DNA pe bunurile lui Ridzi, respectiv un apartament în Petroşani, o casa în comuna Scărişoara, judeţul Olt, şi un teren de 3.500 de metri pătraţi.

Dosarul în care Monica Iacob Ridzi şi alte persoane au fost deferite justiţiei pentru abuz în serviciu, fals şi infracţiuni la legea informatică, a avut luni ultimul termen la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Completul de trei judecători al instanţei supreme, format din judecătorii Iulian Dragomir, Rodica Cosma şi Francisca Vasile, a ascultat pledoariile finale ale acuzării şi ale apărării, context în care procurorul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) prezent la şedinţă a cerut, pentru toţi inculpaţii, pedepse cu închisoare cuprinse între limitele speciale prevăzute de lege.

Astfel, procurorul a cerut condamnarea fostului demnitar, dar şi a altor şase persoane, pentru abuz în serviciu.

Totodată, procurorul a cerut condamnarea fostului ministru şi pentru fapte de fals, precum şi pentru fapte prevăzute de legea informatică, precum modificarea sau completarea şi accesarea fără drept a unui sistem informatic.

Pe de altă parte, reprezentantul DNA a cerut judecătorilor să aibă în vedere că inculpatul Paul Diaconu a denunţat faptele unora dintre cei judecaţi în dosar, dar a menţionat că şi în cazul acestuia se impune stabilirea unei pedepse cu executare, din cauza numărului mare de fapte comise alături de ceilalţi inculpaţi.

Despre Monica Iacob Ridzi, procurorul a arătat că faptele de abuz, fals şi accesarea fără drept a unor sisteme informatice sunt dovedite de probele acuzării şi că se impune condamnarea acesteia la închisoare cu executare din cauza „contribuţiei esenţiale şi a calităţii acesteia în timpul comiterii faptelor”.

Procurorul a cerut şi obligarea inculpaţilor la plata în solidar a sumei de 2.736.933,28 de lei, precum şi restabilirea situaţiei anterioare, prin anularea a peste 20 de acte falsificate.

În continuare, avocaţii apărării prezintă pledoariile finale pentru clienţii lor, instanţa urmând să rămână în pronunţare la finalul şedinţei.

Fostul ministru al Tineretului şi Sportului Monica Iacob-Ridzi şi alte 11 persoane au fost trimise în judecată în acest dosar în 3 mai 2011.

Monica Maria Iacob Ridzi, deputat şi fost ministru al Tineretului şi Sportului în perioada decembrie 2008 – iulie 2009, a fost acuzată de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată dacă funcţionarul public a obţinut pentru altul un avantaj patrimonial, fals intelectual în legătură cu fapte de corupţie în formă continuată, participaţie improprie la infracţiunea de acces fără drept la un sistem informatic, săvârşită prin încălcarea măsurilor de securitate, participaţie improprie la infracţiunea de a modifica, şterge sau deteriora date informatice, fără drept.

Alături de Ridzi a fost judecată şi Ioana Elena Vârsta, fostul său consilier personal din perioada aprilie – mai 2009, administrator al SC Red Apple Communication SRL, pentru complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată dacă funcţionarul public a obţinut pentru altul un avantaj patrimonial, complicitate la fals intelectual în legătură cu fapte de corupţie în formă continuată, fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, participaţie improprie la fals intelectual la legea contabilităţii în legătură cu fapte de corupţie în formă continuată, uz de fals în legătură cu fapte de corupţie.

În acelaşi dosar au mai fost trimişi în judecată Paul Diaconu, director general al Direcţiei Generale Economice şi Resurse Umane a MTS (martie – septembrie 2009), Marius Mihail Mărcuţă, consilier în cadrul Direcţiei Investiţii, Achiziţii Publice şi Servicii Interne (decembrie 2008 – mai 2009), Florin Cătălin Mircea, consilier I A în cadrul Direcţiei Buget Contabilitate (decembrie 2008 – ianuarie 2010), Octavian Petru Dragomir, director al Direcţiei Buget Contabilitate (decembrie 2008 – ianuarie 2010), Claudia Radu, director general al Direcţiei Generale Programe, Proiecte şi Centre pentru Tineret (21 aprilie 2009 – ianuarie 2010), Dan Petre Toia, director al Direcţiei Investiţii, Achiziţii Publice şi Servicii Interne (16 martie 2009- 5 mai 2009), Daniela Popa, consilier în cadrul Direcţiei de Investiţii, Achiziţii Publice şi Servicii Interne (decembrie 2008 – ianuarie 2010), Bogdan Petre Iacobescu, asociat şi administrator la SC Artisan Consulting SRL şi SC Compania de Publicitate Mark SRL, George Răzvan Nica Udangiu, asociat şi administrator la SC Artisan Consulting SRL şi SC Compania de Publicitate Mark SRL, şi Cristian Marius Negrea, asociat şi administrator la SC Compania de Publicitate Mark SRL.

Potrivit DNA, în perioada 17 martie – 22 mai 2009, Monica Iacob-Ridzi, în calitate de ordonator principal de credite, ar fi hotărât ca, sub pretextul realizării unor manifestări de amploare la nivel naţional dedicate Zilei Naţionale a Tineretului şi externalizării serviciilor de organizare aferente, să atribuie ilegal unor firme private contracte de prestări servicii având acest obiect.

În acest scop a fost alocată firmelor Artisan Consulting SRL şi Compania de Publicitate Mark SRL suma de aproximativ 3.120.000 lei, o valoare mult mai mare decât cea solicitată şi aprobată prin buget pentru acest eveniment. Fostul ministru al Tineretului şi Sportului a hotărât, de asemenea, în mod unilateral, ca evenimentele să fie organizate în locaţii din Bucureşti, Costineşti şi 39 reşedinţe de judeţ, în care cunoştea că structurile proprii ale ministerului ori alte entităţi publice sau private vor desfăşura manifestări de acest gen, potrivit procurorilor.

De asemenea, procurorii o acuză pe Ridzi că, ulterior declanşării cercetărilor, în 13 iulie 2009, fostul ministru, cu ajutorul lui Marius Mihail Mărcuţă, ar fi intervenit să fie şterse din calculatoarele MTS aparţinând unora dintre coinculpaţi date informatice şi fişiere relevante cu privire la organizarea Zilei Tineretului, atât din agendele de poştă electronică, cât şi din memoria calculatoarelor, pentru a împiedica aflarea adevărului.

Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului s-a constituit parte civilă cu suma de 2.736.933,28 lei (640.000 de euro), precizând că îşi rezervă dreptul de a o modifica în funcţie de prejudiciul final stabilit pe baza întregului material probator din dosar.


loading...