Credincioşii au venit cu miile de Rusalii la mânăstire Prislop din Ţara Haţegului, iar unii dintre ei au lăsat în urmă mormane de bani la mormântul lui Arsenie Boca deoarece au ţinut cont de superstiţiile legate de acest lăcaş de cult.

Pârâul Silvaş, care trece pe sub stâncile unde se află grota sfântului Ioan de le Prislop şi formează un mic lac în vecinătatea bisericii medievale, străluceşte după ce în apele sale au ajuns banii aruncaţi de vizitatori. În crăpăturile chiliei călugărului şi ale bisericii, oamenii înfig monede, punându-şi dorinţe sau rugându-se, iar la rădăcina unui copac aflat lângă mormântul lui Arsenie Boca, duminică s-a strâns o poală de bancnote, care, pentru a nu fi luate de vânt au fost proptite cu bolovani, conform Adevărul.

Alte Articole

Nu mai puneti leustean la ciorba! Este cea mai frecventa greseala! Medicii trag un semnal de alarma

Calendar ortodox 29 iulie 2021. Sfântul Mucenic Calinic, ocrotitorul ...

Şedinţă de urgenţă la Prefectura Capitalei după creşterea ...

Oamenii au fost darnici, însă nu au ţinut cont de mesajele menite să-i descurajeze pe turişti să arunce bani în locuri nepermise. Nu aruncaţi bani pe pârâu. Darurile se primesc la biserică” şi „Nu puneţi monede între crăpăturile bisericii şi ale chiliei”

De asemenea, cutiile milei şi pentru pomelnice ale bisericii s-au umplut şi ele cu bani, duminică, de Rusalii.

De Rusalii, la mânăstire Prislop, şirul de maşini parcate s-a întins pe trei kilometri. Oamenii au aşteptat ore-n şir deoarece au venit să se închine la mormântul lui Arsenie Boca.

Aproape un deceniu a trecut de când miturile despre minunile călugărului Arsenie Boca (1910 – 1989) au început să se răspândească în România. Din acest motiv, mormântul său de la mănăstirea Prisop a fost transformat în loc de pelerinaj.

Cu toate acestea, reprezentanţii Bisericii Ortodoxe Române au amânat decizia de canonizare a duhovnicului. Mai mult, în ultimul an pandemia de COVID 19 a diminuat pelerinajele organizate, mănăstirea din Ţara Haţegului a rămas una dintre cele mai aglomerate destinaţii turistice şi religioase din România.

Citeşte şi: Părintele Ghelasie a murit de coronavirus. A fost ucenicul lui Arsenie Boca. În ultima sa predică, i-a îndemnat pe credincioşi să voteze „bine”

Mânăstirea Prislop, istoria locului unde este îngropat Povestea mănăstirii Prislop

Mănăstirea Prislop a fost înfiinţată în secolul al XIV-lea, iar de-a lungul timpului a fost locul mai multor evenimente istorice. Lângă biserica medievală se afla chilia sfântului Ioan, un călugăr care şi-a dăltuit singur, într-o stâncă ascunsă de pădurea Silvaşului, locul de vieţuire, însă a murit înainte de a termina lucrarea, ucis de vânătorii care l-ar fi confundat cu un animal sălbatic, conform Adevărul.

La Mănăstirea Prislop se află mormântul şi piatra funerară a domniţei Zamfira, fiica domnitorului muntean Moise Vodă Basarab. La mijlocul secolului al XVI-lea, domniţa s-a refugiat în Ardeal, după ce tatăl ei a fost ucis. A vizitat mănăstirea din Ţara Haţegului, iar potrivit unor legende, după ce a băut din apa izvorului de la Prislop s-a vindecat de boala de care suferea. Atunci, domniţa a decis să restaureze din temelii biserica şi să-i dăruiască odoare scumpe şi „o icoană făcătoare de minuni”. Legenda spune că Zamfira s-a retras la mănăstirea Prislop, pe care o clădise, pentru a-şi petrece aici ultimii săi ani din viaţă.

Tot aici a fost înmormântat părintele Arsenie Boca (1910 – 1989), una dintre marile personalităţi ale ortodoxiei româneşti. Duhovnicul propus pentru sanctificare, care a trecut în anii ’50 prin lagărele şi temniţele regimului comunist, a murit în 28 noiembrie 1989, la Sinaia, iar dorinţa sa a fost să fie înmormântat la Mănăstirea Prislop. Datorită lui, mănăstirea din Ţara Haţegului a devenit în ultimii ani unul dintre cele mai aglomerate locuri de pelerinaj din România.

Citeşte şi: Parastasul Părintelui Arsenie Boca. Sute de oameni s-au strâns la Mănăstirea Prislop