Moartea misterioasă a judecătorului Gică Popa

Justiţia postrevoluţionară a debutat cu o crimă camuflată într-un proces. Nimeni nu mai neagă acum că procesul soţilor Ceauşescu n-a fost altceva decât o scenetă grotescă a unei execuţii hotărâtă de complotişti. De aceea, încă de la baza sa, Justiţia a fost contaminată de virusul nedreptăţii. Unii vânători devin ei înşişi vânat odată intraţi în plasa ocultă a complotului. Prima moarte dubioasă din Justiţie a fost cea a judecătorului Gică Popa, şeful completului care i-a judecat la Tâgovişte pe Nicolae şi Elena Ceauşescu. Toate indiciile duc către ipoteza sinuciderii sale, însă, şi acest act, dacă s-a petrecut, pare să fi fost indus profitându-se de starea psihică a judecătorului. Remuşcările provocate de înţelegerea faptului că a condus o mascaradă de proces, ameninţările permanente cu moartea deoarece îl condamnase la moarte pe comandantul suprem precum şi faptul că i s-a dat un pistol Makarov, chipurile pentru autoapărare, au dus la ceea ce este astăzi versiunea oficială a morţii sale: sinucidere. Promisiunea neonorată că va fi trimis în Mexic ca ataşat militar a contribuit şi ea la sfârşitul tragic al judecătorului avansat între timp la gradul de general.

Sora judecătorului Gică Popa nu a crezut nicio clipă în ipoteza sinuciderii, ea susţinând că fratele ei a fost ucis pe 1 martie 1990 pentru că la proces a acordat Ceauşeştilor dreptul la recurs. 

Moartea neelucidată a procurorului Cristian Panait

Complicităţile născute din acapararea puterii în timpul revoluţiei au creat premisele unei justiţii în care puterea şi banii puteau hotărî cine trăieşte şi cine moare. Cazul procurorului Panait, care în 2002 a murit în condiţii suspecte, este unul dintre cele mai controversate generând chiar şi un scenariu de film. Tânărul procuror Cristian Panait a fost trimis la Oradea să-l ancheteze pe confratele său Alexandru Lele, cel care întrăznise să ancheteze la rândul său afacerile familiei Tărău, aflată în graţiile puterii de atunci. Cercetările lui Panait l-au disculpat pe procurorul Alexandru Lele, dar această soluţie i-a nemulţumit profund pe şefii lui Panait care, de altfel, au şi infirmat-o. Din momentul în care s-a pus cu sistemul, Panait a devenit oaia neagră a procuraturii, asupra lui exercitându-se presiuni din toate direcţiile, inclusiv dinspre mass-media. În acest context, în noaptea de 10 aprilie 2002 procurorul de numai 29 de ani a decedat după ce a căzut de la ultimul etaj al unui imobil din Bucureşti. Inexistenţa unui bilet de adio, lipsa martorilor oculari şi contextul conflictual au făcut ca rezoluţia oficială de sinucidere să fe pusă sub semnul întrebării. Mai mult, parcă pentru a motiva varianta sinuciderii, parchetul a decis să se facă o expertiză ciudată, sesizată şi de Andrei Lazăr.

Cazul Antonie Iorgovan

Antonie Iorgovan a rămas în memoria colectivă ca "părintele Constituţiei”, dar puţină lume ştie că el a fost şi judecător la Curtea Constituţională. Pentru că a fost preşedintele Adunării Constituante şi coordonatorul celor care au elaborat textul Contituţiei Antonie Iorgovan considera că este de datoria lui să apere legea fundamentală în litera şi spiritul ei. Astfel că imediat după anul 2000 Iorgovan a demascat public faptul că organizaţiile masonice ar încalca Constituţia României. 

Imediat după ce a declanşat această campanie antimasonică Iorgovan s-a îmbolnăvit subit de un cancer galopant. După aflarea diagnosticului el declara că boala sa a fost provocată prin iradiere. 

Moartea prematură a "părintelui Constituţiei”, intrat în coliziune cu interesele organizaţiilor secrete, rămâne învăluită în mister pentru că nicio anchetă oficială nu a fost declanşată pentru aflarea adevărului. 

Moartea misterioasă a procuroarei DNA Luminiţa Şega

Moartea procuroarei DNA Luminiţa Şega, care i-a anchetat pe Sorin Ovidiu Vântu şi pe Ioana Maria Vlas în dosarul FNI, continuă să rămână învăluită în mister. Cercetările în dosarul de omor care o vizează pe Luminiţa Şega, redeschis în ianuarie 2015, înaintează greoi. Mircea Slăvilă, fratele procuroarei, spune că la 8 ani de când sora sa a fost deshumată, IML nu a realizat încă testul toxicologic pentru a afla dacă ea a fost otrăvită sau nu.

Pe 16 martie 2005, în timp ce era la muncă în biroul său de la DNA, Luminiţa Şega a căzut ca secerată, acuzând dureri de cap insuportabile. Pentru ea şi familie au urmat luni chinuitoare petrecute prin spitalele din ţară şi din străinătate, dar starea procuroarei s-a tot înrăutăţit din cauza unor grave probleme neurologice. Cum medicii nu-i dădeau de capăt bolii, soţul procuroarei, judecătorul Marius Şega a apelat la o clinică din Italia pentru a analiza câteva probe biologice.

Intoxicaţie cu metaloizi a fost verdictul necruţător al specialiştilor italieni. Dar rezultatul a venit prea târziu. După multă suferinţă, Luminiţa Şega s-a stins pe 31 iulie 2006, lăsând îndureraţi un soţ şi un copil de numai 13 ani. În urma acestui deces prematur a rămas o întrebare la fel de chinuitoare ca şi boala: cine ar fi otrăvit-o pe cea care avea imaginea unui procuror integru, cu o carte de vizită impresionantă? Trebuie spus că în scurta sa carieră, Luminiţa Şega a instrumentat dosare penale grele cum ar fi Afacerea Ţigareta, Banca Agricolă, Eterna şi fascinanta Românie şi altele. Dar de departe cel mai important a fost dosarul FNI, tunul de proporţii cu banii românilor, de pe urma căruia au rămas păgubiţi peste trei sute de mii de români.

Cazul Sofica Dumitraşcu

Teroarea şi presiunile din Justiţie ajung până la cele mai înalte instanţe. Judecătoarea Sofica Dumitraşcu, de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţi, a decedat în ianuarie 2017, dar nu a putut pleca pe lumea cealaltă împovărată de un teribil secret. Simţindu-şi sfârşitul aproape, ea i-a mărturisit vărului său Gigi Becali că a participat la luarea unor decizii care au schimbat destinele unor oameni importanţi. Judecătoarea i-a destăinuit omului de afaceri că verdictul privind condamnarea lui Adrian Năstase în procesul numit generic "Trofeul calităţii” a fost modificat în urma unor presiuni venite din exterior.

Ca multe alte dezvăluiri care zguduie lumea Justiţiei şi aceasta pare să fie ignorată de către autorităţi. Până acum nu a ajuns la cunoştinţa publicului că s-ar fi declanşat vreo anchetă în urma dezvăluirilor judecătoarei Sofica Dumitraşcu. În alte cazuri, atunci când sistemul îşi dorea cu orice preţ condamnarea cuiva, dar nu reuşea să influenţeze instanţele, recurgea la scoaterea judecătorilor încăpăţânaţi din complete chiar şi prin arestarea lor. Judecătorul Stan Mustaţă a păţit-o, fiind săltat chiar înainte de a intra în şedinţa de judecată în dosarul privatizării Institutului de Cercetări Alimentare care îl avea ca ţintă pe Dan Voiculescu. În locul lui Mustaţă a venit judecătoarea Camelia Bogdan.

Aflat astăzi după gratii, Stan Mustaţă susţine că DNA i-a fabricat un dosar în care principala acuzaţie este luarea de mită pentru care a fost condamnat la opt ani şi şase luni de închisoare cu executare. 

În prezent, în scandalul SIPA multe personaje politice intrate ele însele în vizorul Justiţiei susţin că în arhive s-ar afla date compromiţătoare pt foştii demnitari. Marian Vanghelie susţine că inclusiv fostul ministru al Justiţiei Monica Macovei ar fi avut un astfel de dosar.

Fostul ministru Monica Macovei nu a putut fi contactată pentru a oferi un punct de vedere. Despre toate aceste episoade sinistre din istoria justiţiei postdecembriste a ştiut mai multe SIPA, fostul serviciu secret al Ministerului Justiţiei. Vom vedea poate adevărata faţă a monştrilor din spatele cazurilor prezentate dacă va exista voinţa politică de a desecretiza măcar o parte din arhivele SIPA.