Obiceiul cere să se dea de pomană sarmale, placintă, vin, colivă, colaci, fructe sau chiar si lumanari aprinse. La mormintele rudelor oamenii trebuie neaparat sa aprinda cel putin doua lumanari, care au rolul de a incalzi sufletele mortilor.
Cei batrani isi aduc aminte ca Mosilor de iarna li se mai spunea si Mosii de piftii si sambata piftiilor. Mai mult, aceasta este singura zi in care se mananca racituri sau piftii. Daca acestea nu erau mancate in totalitate in aceeasta zi, a doua zi erau aruncate. Altfel, frigurile si-ar fi facut aparitia in timpul verii.
Tradiţii şi superstiţii de Sâmbăta Morţilor
De asemenea, se obisnuieste ca in aceasta zi sa nu se lucreze. Toate femeile care nu tin cont de acest avertisment sunt pedepsite sa tremure precum piftia si sa li se intoarca pomana data. Mai mult, aceasta zi trebuie respectata cu sfintenie pentru a te feri de nebunie.
Nu se matura gunoiul in Sambata Mortilor, acesta poate ajunge in gura mortilor.
Nu se fac nunti.
În Muntenia, se pune un bănuţ lângă coliva care se dă de pomaăa. Se duce celui mai sarac om din sat. Asta le va aduce spor si binecuvantare cat si celui care a daruit, dar si celui care a primit.
În Banat, femeile merg de diminata la cimitir si dau mormintele cu tamaie, apoi se duc la Biserica. Se dau de pomana vase cu cotoroage, un fel de mancare facut din afumatura de porc. De asemenea, se mai da de pomana friptura de porc.
În Bucovina, pachetele contin placinte cu branza si se impart familiilor sarmane, mai ales care au copii.
În Transilvania, de cele mai multe ori, se dau de pomana bucatele preferate de cei pentru care se face pomana. Plus o prajitura cu mere, numita „pupi".
facebook
twitter
