Moştenire „onestă şi curată”: Nepoata lui Mao Zedong, în topul miliardarilor chinezi

Nepoata lui Mao Zedong, Kong Dongmei, este una dintre primele 500 de persoane mai bogate din China, potrivit noii ediţii a listei anuale pe care o publică revista „New Fortune” din Canton (sud), în care apare şi soţul lui Kong, fapt ce a înteţit dezbaterea privind repartizarea bogăţiei în ţară, relatează joi EFE.

Cu o avere evaluată la 5 miliarde de yuani (circa 814 milioane de dolari, 619 milioane de euro), nepoata apare împreună cu soţul ei, Chen Dongsheng, pe locul 242 din lista celor 500 de persoane mai bogate din China în 2013. Kong Dongmei este unul dintre principalii acţionari ai companiei de asigurări „Taikang Life Insurance”, cu sediul la Beijing, al cărei preşedinte este soţul ei.

Kong – fiica lui Li Min, singurul fiu supravieţuitor al lui Mao din a doua căsătorie cu He Zizhen – a intrat în această companie în 1992, după ce a absolvit Aeronautica şi Astronautica la Universitatea din Beijing. Ulterior, a urmat un master la Universitatea Pennsylvania şi a fost preşedinte al unei instituţii culturale la Beijing.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Guanxi”, reţeaua de favoritisme

Alte articole

Plata retroactivă a impozitelor pentru averile deținute în străinătate, se intensifică presiunile fiscale asupra bogaților

Veste șoc pentru români. Chinezii ar putea cumpăra uzina Dacia de la Mioveni

Dezvăluirea averii familiei lui Mao Zedong pare să contrazică afirmaţiile generalului Mao Xinyu, alt nepot al lui Mao, care în 2009 a declarat presei că „moştenirea familiei lui Mao este onestă şi curată”. „Nicio rudă a lui Mao nu a intrat în afaceri. Trăiesc modest cu modestele lor salarii”, spunea acesta.

În paralel cu această informaţie, un studiu al Universităţii Tsinghua – dintre cele mai prestigioase ale ţării – a dezvăluit că absolvenţii din familii în care tatăl sau mama lucrează pentru guvern pot ajunge să încaseze „cu 15% mai mult decât colegii lor”, semnalează joi ziarul South China Morning Post.

Rezultatele acestui studiu, realizat pe un eşantion de 6.059 de absolvenţi de la 19 universităţi din 2010 şi până acum, arată că mai mult tinerii proveniţi din „familii cu bune conexiuni” au fost contractaţi de întreprinderi din industria financiară, de agenţii guvernamentale, instituţii sociale sau organizaţii internaţionale. Restul absolvenţilor, din „familii obişnuite”, au ajuns să lucreze în sectorul industrial, în minerit, în construcţii.

Acestea arată importanţa pe care o are în China aşa-numitul „guanxi”, reţeaua de favoritisme care cuprinde toate sectoarele societăţii, potrivit sursei citate.