Motivare CAB contestaţie Rarinca: Argumentele achitării, excepţionale şi inovative

Potrivit magistraților, considerentele deciziei se bazează în cea mai mare parte pe aprecierea ca nelegale a probelor administrate în cursul urmăririi penale, ceea ce echivalează cu o încălcare a principiului separației funcțiilor judiciare, în condițiile în care încheierea judecătorului de cameră preliminară de la Tribunalul București pronunțată în 4 august 2014 prin care s-a constatat legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală nu a fost contestată de nici un participant procesual.

Citeşte şi Procesul Marianei Rarinca, AMÂNAT pentru 10 septembrie la Curtea de Apel Bucureşti

„Este adevărat că magistrații din apel și-au dat seama că încalcă caracterul definitiv al acestei încheieri și au procedat la constatarea nelegalității probelor administrate în cursul urmăririi penale care erau defavorabile inculpatei Rarinca, printr-un procedeu juridic inovativ, autointitulându-se ‘apărători ai libertăților individuale recunoscute pe plan european’ și în baza acestei calități procesuale sui generis au procedat, făcând o trimitere generoasă la art. 6 din Convenția EDO, la sancționarea activității procurorilor de caz, în sensul considerării ca abuzive a unor acuze aduse inculpatei, aprecierii drept probe obținute în stare de provocare a interceptărilor convorbirilor dintre inculpată și colaboratorul sub acoperire și de asemenea prezentând cu lux de amănunte activitatea susținută a organelor de urmărire penală care și-au desfășurat activitatea cu celeritate, celeritatea fiind interpretată ca o ‘nerespectare a dispozițiilor legii europene cât și a legii interne'”, se arată în motivare.

Citeşte şi Elena Udrea: Cazul Rarinca este un PRECEDENT PERICULOS pentru democraţie

Alte articole

Nicușor Dan vrea ca magistrații corupți să fie anchetați direct de DNA. Ce modificări propune președintele la legile justiției (surse)

Radu Marinescu, ministrul Justiției, după conferința extraordinară de presă a Curții de Apel București: „Este un lucru bun că magistrații vorbesc. Adevărul în justiție se stabilește pe bază de probe”