Motivare CCR în cazul Belina: Competenţa cercetării legalităţii actelor administrative revine numai incidental instanţelor penale

„Aşadar, Curtea reţine că, de principiu, competenţa cercetării legalităţii actelor administrative aparţine instanţei de contencios administrativ şi numai cu titlu incidental acestea pot fi cercetate de instanţa care judecă în materie penală, în măsura în care în cauză este adusă o acuzaţie în materie penală cu privire la acte/ fapte săvârşite în legătură cu emiterea actului respectiv. De aceea, nu poate fi acceptată nici susţinerea potrivit căreia această din urmă instanţă se substituie celei de contencios administrativ, întrucât obiectul principal al judecăţii sale este diferit, acesta având un alt scop/ obiectiv„, se arată în motivare.

În cazul criticii referitoare la anchetarea oportunităţii, împrejurărilor sau circumstanţelor emiterii unei hotărâri de Guvern, CCR a apreciat că unitatea de parchet nu are competenţa de a începe urmărirea penală în privinţa oportunităţii emiterii actului administrativ individual, însă are competenţa de a cerceta faptele de natură penală săvârşite în legătură cu emiterea acestuia.

„Curtea constată că nu există niciun mecanism de control al oportunităţii emiterii actului administrativ. Prin urmare, dacă legea permite realizarea unei anumite operaţiuni administrative în sensul în care o lasă în marja de apreciere a organului administrativ, nu poate fi pusă în discuţie cenzurarea oportunităţii aprecierii acestuia din urmă. Având în vedere cele de mai sus, Curtea reţine că revine instanţei judecătoreşti competenţa de a verifica dacă acuzaţia în materie penală vizează acte/ fapte care ţin de oportunitatea ori împrejurările şi circumstanţele emiterii actului administrativ individual„, se menţionează în motivare.

Având în vedere că rolul constituţional al Ministerului Public este de a reprezenta interesele generale ale societăţii şi de a apăra ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor, instanţa constituţională arată că procurorii nu pot interfera cu răspunderea politică a membrilor Guvernului şi trebuie „să se cantoneze strict în domeniul răspunderii penale a subiectelor de drept”. CCR a constatat, în cazul de faţă, că urmărirea penală a fost realizată „prin aplicarea normelor procesual penale corespunzătoare”.

Alte articole

Prima reacţie din PNL după ce Nicuşor Dan a trimis la CCR o lege importantă

DOCUMENT. Motivarea CCR a apărut în Monitorul Oficial, cum se schimbă plata pensiilor private pentru români

CCR a luat în dezbatere, pe 23 noiembrie, cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Guvernul României, pe de o parte, şi Ministerul Public – Direcţia Naţională Anticorupţie, pe de altă parte, declanşat de cercetarea penală, de către această ultimă autoritate publică, a legalităţii Hotărârii Guvernului nr. 858/2013, respectiv a Hotărârii Guvernului nr. 943/2013, cerere formulată de preşedintele Senatului.

„În urma deliberărilor, cu unanimitate de voturi, Curtea Constituţională a constatat că nu există conflict juridic de natură constituţională între Guvernul României, pe de o parte, şi Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, pe de altă parte. În esenţă, Curtea a avut în vedere faptul că Hotărârea Guvernului nr. 858/2013 şi Hotărârea Guvernului nr. 943/2013 sunt acte administrative individuale, a căror adoptare/ emitere pot face obiectul cercetării penale în legătură cu stabilirea existenţei unor fapte penale care au precedat sau însoţit adoptarea/ emiterea lor. Curtea a mai reţinut că nu există o similitudine între prezenta cauză şi Decizia nr. 68/2017, considerentele de principiu ale acesteia din urmă vizând actele normative, nu şi pe cele individuale”, preciza CCR.

În 23 octombrie, preşedintele Senatului a cerut CCR să constate şi să soluţioneze conflictul juridic de natură constituţională între Guvern, pe de o parte, şi Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, pe de altă parte. Preşedintele Senatului a solicitat CCR: să constate existenţa conflictului juridic de natură constituţională între Ministerul Public – Direcţia Naţională Anticorupţie, pe de o parte, şi Guvernul României pe de altă parte; să constate cauza conflictului – Ministerul Public – Direcţia Naţională Anticorupţie şi-a arogat competenţa de anchetare a circumstanţelor, împrejurărilor, oportunităţii şi legalităţii elaborării celor două hotărâri de guvern; să statueze că, pe viitor, procurorii nu pot ancheta circumstanţele, împrejurările, oportunitatea şi legalitatea hotărârilor de guvern.

DNA efectuează cercetări faţă de mai multe persoane pentru fapte care au legătură cu transferul de proprietate a unor părţi din insula Belina şi braţul Pavel. „În anul 2013, prin acţiunea concertată a unor persoane cu funcţii publice, părţi din Insula Belina şi Braţul Pavel (cu suprafaţă de 278,78 ha, respectiv 45 ha), situate în albia minoră a Dunării, au trecut ilegal din proprietatea statului în proprietatea judeţului Teleorman şi în administrarea Consiliului Judeţean Teleorman, pentru ca, doar la câteva zile, să fie închiriate tot ilegal unei firme private. Pentru realizarea transferului de proprietate au fost adoptate HG 943/2013 act cu caracter individual şi HG 858/2013 act cu caracter normativ, acte prin care au fost încălcate prevederi din: Constituţiei României, Legea apelor 107/1996, Legea 213/1998 privind bunurile proprietate publică, OUG 107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale ‘Apele Române’, Legea 115/1999 a responsabilităţii ministeriale, Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă”, preciza DNA.