Motivare CCR: Normele privind ocuparea posturilor de conducere trebuie să respecte anumite cerinţe de stabilitate şi previzibilitate

„Curtea constată că argumentele reţinute în jurisprudenţa sa – referitoare la reglementarea prin acte normative inferioare legii organice a statutului unor categorii de personal pentru care Constituţia impune adoptarea unei legi organice (…) – sunt aplicabile şi textului art. 37 alin. (3) din Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011, referitor la ocuparea funcţiilor didactice – de execuţie sau de conducere – de către instructorii militari. (…) Normele privind ocuparea posturilor de execuţie sau de conducere trebuie să respecte anumite cerinţe de stabilitate şi previzibilitate. În acest sens, delegarea atribuţiei de a stabili aceste norme unui membru al Guvernului, prin emiterea unor acte cu caracter administrativ ce au caracter infralegal, determină o stare de incertitudine juridică, acest gen de acte având, de obicei, un grad sporit de schimbări succesive în timp”, se precizează în motivare.

Conform aceleiaşi surse, aspecte esenţiale ale carierei militarilor sunt prevăzute în acte administrative cu caracter inferior legii, ceea ce conduce la încălcarea normei constituţionale potrivit căreia statutul cadrelor militare se stabileşte prin lege organică.

„Astfel, ţinând cont de faptul că aspectele esenţiale privind ocuparea posturilor de execuţie vizează naşterea raportului de serviciu, iar ocuparea posturilor de conducere vizează o modificare a raporturilor de serviciu, aceste aspecte esenţiale trebuie reglementate prin lege organică, urmând ca regulile specifice procedurii de ocupare a funcţiilor de instructori militari să fie explicate şi detaliate prin ordin al ministrului de resort”, se mai arată în motivare.

Curtea Constituţională a constatat, pe 8 mai, că dispoziţiile articolului 37 alineatul 3 din Legea Educaţiei Naţionale nr.1/2011 sunt neconstituţionale.

Alte articole

CCR a publicat motivarea deciziei de neconstituționalitate privind reforma pensiilor magistraților

CCR a amânat decizia privind legea referitoare la pensiile private până pe 12 noiembrie. Ce prevede actul legislativ controversat

Potrivit CCR, dispoziţiile în cauză, care spun că ”funcţiile didactice pentru corpul instructorilor militari din unităţile de învăţământ preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, condiţiile care se cer pentru ocuparea acestora, normele didactice, competenţele şi responsabilităţile se stabilesc prin instrucţiuni proprii”, încalcă dispoziţiile art. 73 alin. (3) lit.t), coroborate cu ale art. 118 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora statutul cadrelor militare se stabileşte prin lege organică.

„Curtea a reţinut că funcţiile de instructori militari sunt prevăzute cu grade militare, iar aspectele esenţiale privind raporturile de serviciu ale cadrelor militare, inclusiv accesul, promovarea şi avansarea în grade militare, trebuie reglementate prin lege organică, iar nu prin acte normative de rang inferior legii. În aplicarea art. 37 alin. (3) din Legea nr.1/2011, se ajunge la situaţia în care un aspect esenţial, care vizează o modificare a raporturilor de serviciu ale cadrelor militare, să fie reglementat printr-un act administrativ. Astfel, delegarea atribuţiei de a stabili aceste norme către un membru al Guvernului, prin emiterea unor acte ce au caracter infralegal, determină o stare de incertitudine juridică, acest tip de acte având, de obicei, un grad sporit de schimbări succesive în timp. Prin urmare, Curtea a constatat că sunt încălcate şi dispoziţiile art.1 alin. (4) şi (5) din Constituţie”, precizează CCR.

De asemenea, Curtea a respins, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (2) şi art.109 alin. (3) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare.