Completul de 5 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care a condamnat-o pe Monica Iacob-Ridzi la cinci ani de închisoare în dosarul „Ziua Tineretului 2009” a finalizat motivarea sentinţei din dosar. În document se arată că Monica Iacob-Ridzi nu doar a fost părtaşă, în deplină cunoştinţă de cauză, la un proces de fraudare a banilor publici, ci a şi încercat să ascundă probe, să influenţeze martori şi să arunce responsabilitatea pe umerii altora, folosindu-se, totodată de situaţia sa medicală şi familială în încercarea de a obţine o pedeapsă mai blândă.

Instanţa arată că fostul ministru a cheltuit iresponsabil fondurile publice în plină criză economică: „În privinţa inculpatelor Iacob-Ridzi Monica Maria şi Vârsta Ioana Elena, este cert faptul că acestea au pus la cale întregul proces de fraudare a bugetului M.T.S., având iniţiativa, dar şi decizia organizării evenimentelor de la 2 mai 2009, cu consecinţa cheltuirii unor importante sume de bani din fondurile publice, al căror cuantum a fost stabilit arbitrar, fără o minimă preocupare pentru o estimare corectă a cheltuielilor ocazionate de organizarea Zilei Naţionale a Tineretului în anul 2009. (…) ceea ce frapează în speţă este modul absolut iresponsabil în care inculpatele au conceput şi pus în practică cheltuirea fondurilor publice, prin simularea unei proceduri de achiziţie publică desfăşurată post factum şi cu câştigători dinainte stabiliţi„.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Dosarul fraţilor Tate va fi judecat de Tribunalul Bucureşti. ...

Viorel Hrebenciuc a pierdut la ICCJ procesul cu ANI privind confiscarea ...

Cât despre bolile invocate de Monica Iacob-Ridzi în încercarea de a convinge instanţa să nu îi acorde o pedeapsă cu executare, care acum stau la baza solicitării de graţiere depusă la preşedinţie, instanţa  arată că magistrații se pronunţă pe fapte şi nu pe bolile inculpatului, subliniind că acestea nu au împiedicat-o în activitatea infracţională.

„Inculpata Iacob-Ridzi a încercat să obţină clemenţa instanţei de control judiciar prin invocarea unei stări precare de sănătate ori a situaţiei sale familiale. Fără a nega existenţa aspectelor invocate anterior, Completul de 5 Judecători constată că problemele de sănătate prezentate de către inculpată sunt unele cronice (descoperite accidental în anul 2005), aşa cum o demonstrează actele medicale depuse la dosar (…). Împrejurarea că aceste probleme pot sau nu să fie tratate într-un penitenciar este o chestiune care ţine de faza executării pedepsei şi nu poate determina, prin ea însăşi, stabilirea unei modalităţi neprivative de libertate de executare a acesteia de către instanţa chemată să se pronunţe asupra faptelor şi vinovăţiei inculpatei„, punctează judecătorii.

„În privinţa circumstanţelor personale invocate (…), Completul de 5 Judecători constată pe de o parte că acestea au fost avute în vedere de către prima instanţă (în condiţiile în care pentru cea mai gravă dintre infracţiunile comise a aplicat inculpatelor pedepse egale cu minimul special), iar pe de altă parte că aceste circumstanţe nu le-au împiedicat pe inculpate să săvârşească infracţiunile care li s-au reţinut în sarcină„, se arată în motivarea instanţei.

În privinţa situaţiei familiale invocate de Monica Iacob-Ridzi, „Curtea se rezumă a constata că inculpata are doi copii minori, ambii născuţi după declanşarea cercetărilor în prezenta cauză şi în contextul problemelor de sănătate preexistente invocate de inculpată în apărarea sa”.

Completul de 5 judecători de la ICCJ consideră că „periculozitatea sporită” pe care o prezintă Monica Iacob-Ridzi rezultă şi din cooptarea unui număr mare de angajaţi ai ministerului într-o activitate infracţională de amploare.

„Gravitatea faptelor imputate inculpatelor derivă nu doar din stabilirea în mod discreţionar a unor cheltuieli făcute pe seama bugetului instituţiei publice în slujba căreia se presupune că ambele îşi desfăşurau activitatea, ci şi din încălcarea cu bună ştiinţă a tuturor procedurilor legale de atribuire a unor contracte de achiziţie publică. (…) Negarea responsabilităţii care le revine în păgubirea bugetului M.T.S. prin organizarea evenimentelor de la 2 mai 2009, încercarea de a arunca întreaga responsabilitate pe umerii altor persoane, mistificarea adevărului cu privire la semnarea unor documente cu conţinut nereal şi antedatate (…), demonstrează faptul că întreaga experienţă pe care a reprezentat-o prezentul proces penal nu a fost suficientă pentru ca inculpatele Iacob-Ridzi şi Vârsta să realizeze gravitatea şi consecinţele faptelor pe care le-au comis, iar reeducarea (…) nu se poate face decât prin executarea în regim de detenţie a pedepselor stabilite de către instanţa de fond„, a apreciat instanţa.

Mai mult, judecătorii au constatat că Monica Iacob-Ridzi a încercat să ascundă probe care o incriminau, controlând şi influenţând, într-o primă fază, declaraţiile date de angajaţi ai M.T.S. în faţa anchetatorilor, înainte ca aceştia să revină asupra celor afirmate şi să arate care a fost justificarea conduitei lor procesuale: „Încercarea inculpatei Iacob-Ridzi de a zădărnici aflarea adevărului nu s-a rezumat însă la convocarea unor şedinţe «de instruire» a angajaţilor din subordine cu privire la declaraţiile pe care urmau să le dea în legătură cu evenimentele de la 2 mai 2009, ci a avut în vedere totodată şi punerea organelor de anchetă în imposibilitatea de a accesa datele din calculatoarele ministerului cu referire la corespondenţa incriminatoare purtată între diferite persoane cu privire la organizarea acestor evenimente„, se mai spune în motivarea instanţei, care apreciază că infracţiunile comise de Monica Iacob-Ridzi în dosarul „Ziua Tineretului 2009” sunt cu atât mai grave, cu cât aceasta este o persoană cu nivel intelectual ridicat şi cu o pregătire superioară, care „ar trebui să reprezinte o barieră în calea încălcării legii” şi care, în contextul dat ar putea justifica „mai degrabă agravarea, decât atenuarea pedepselor, în condiţiile în care inculpaţii care le invocă au încălcat legea în deplină cunoştinţă de cauză, manifestând ab initio un dispreţ suveran pentru valorile pe care aceasta le apără”.