TRICOUL LUI BĂSESCU. Motivarea CCR: Conduita şi declaraţiile preşedintelui nu produc efecte juridice

CCR a publicat miercuri pe site-ul instituţiei motivarea deciziei din 21 mai referitoare la cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre preşedinte şi Guvern, formulată de premierul Victor Ponta.

Magistraţii CCR invocă propria jurisprudenţă în ceea ce priveşte limitele implicării preşedintelui României în viaţa politică.

În primul rând, este reluat un argument din avizul Curţii privind prima suspendare a lui Traian Băsescu, cea din 2007.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Sesizarea lui Ponta privind implicarea lui Băsescu în campania electorală, respinsă de CCR

Alte articole

CCR a decis! Ce se va întâmpla cu construcțiile ridicate fără autorizație

CCR a răspuns Comisiei senatoriale privind ancheta întâlnirii dintre președinta instituției și Ilie Bolojan. Care este explicația oficială

„Prerogativele constituţionale ca şi legitimitatea democratică pe care i-o conferă alegerea lui de către electoratul întregii ţări îi impun Preşedintelui României să aibă un rol activ, prezenţa lui în viaţa politică neputând fi rezumată la un exerciţiu simbolic şi protocolar. Funcţiile de garanţie şi de veghe consacrate în art.80 alin.(1) din Constituţie implică prin definiţie observarea atentă a existenţei şi funcţionării statului, supravegherea vigilentă a modului în care acţionează actorii vieţii publice – autorităţile publice, organizaţiile legitimate de Constituţie, societatea civilă – şi a respectării principiilor şi normelor stabilite prin Constituţie, apărarea valorilor consacrate în Legea fundamentală. Nici veghea şi nici funcţia de garanţie nu se realizează pasiv, prin contemplare, ci prin activitate vie, concretă.

Având în vedere aceste considerente, Curtea constată că Preşedintele României poate, în virtutea prerogativelor şi a legitimităţii sale, să exprime opinii şi opţiuni politice, să formuleze observaţii şi critici cu privire la funcţionarea autorităţilor publice şi a exponenţilor acestora, să propună reforme sau măsuri pe care le apreciază dezirabile interesului naţional. Opiniile, observaţiile, preferinţele sau cererile Preşedintelui nu au însă un caracter decizional şi nu produc efecte juridice, autorităţile publice rămânând exclusiv responsabile pentru însuşirea acestora ca şi pentru ignorarea lor„, se arată în avizul din 2007.

Este invocată şi o decizie din 2005 privind opiniile politice emise de şeful statului. Astfel, interdicţia de a fi membru al unui partid politic nu duce automat la interzicerea exprimării unor opinii politice sau a angajamentelor şi a scopurilor prezentate în programul său electoral ori să militeze şi să acţioneze pentru realizarea acestora.

CITIŢI AICI DOCUMENTUL INTEGRAL AL CCR

În al treilea rând, este amintită prevederea constituţională prin care preşedintele beneficiază de imunitate, iar această imunitate este interpretată prin analogie cu imunitatea parlamentară, care se referă la imunitatea pentru opiniile politice exprimate.

După apelul la propria jurisprudenţă, Curtea a trecut la analiza faptelor şi declaraţiilor care i se impută preşedintelui de către Guvern.

Concluzia judecătorilor este că nu se poate vorbi de un conflict de natură juridică între Guvern şi preşedinte pentru că faptele conţinute de sesizare nu au în sine efecte juridice.

„Analizând faptele concrete menţionate în sesizarea prim-ministrului României, imputate Preşedintelui României, Curtea reţine că acestea nu pot fi calificate ca fiind acte sau fapte juridice, întrucât conduita şi declaraţiile publice, cu evident caracter politic, nu au caracter decizional şi nu produc efecte juridice”, se arată în motivare.

În consecinţă, nu se poate vorbi nici de uzurparea atribuţiilor unei instituţii a statului de către preşedintele României.

„Potrivit Constituţiei şi a legilor în vigoare, Preşedintele României nu are nicio atribuţie în materia pregătirii, organizării şi desfăşurării vreunui tip de scrutin, doar prin conduita şi declarațiile publice, Președintele României nu a afectat şi nici nu avea cum să afecteze atribuțiile şi competenţele Guvernului României în ceea ce privește organizarea şi desfăşurarea alegerilor membrilor din România în Parlamentul European (…) Or, apare cu evidenţă că exprimarea în public a unei opinii/opţiuni politice nu a fost şi nu poate fi de natură a determina o încălcare a competenţelor Guvernului în materia pregătirii şi organizării scrutinelor, întrucât fiind lipsită de consecinţe juridice, opinia politică nu poate modifica sau înlătura efectele unor acte normative administrative”, arată judecătorii Curţii.

Cum explică judecătorul Toni Greblă deciziile CCR în cazul sesizărilor depuse de Băsescu şi Ponta VIDEO

„Plenul Curții Constituționale  constată că nu există un conflict juridic de natură constituţională între Preşedintele României şi Guvernul României, întrucât conduita şi declarațiile publice ale Președintele României nu au afectat şi nu afectează atribuțiile şi competenţele Guvernului României„, se mai spune în motivare. În aceste condiţii, faptele sesizate nu pot fi analizate de către judecători decât, eventual, în cadrul unui aviz pentru suspendarea preşedintelui.

Sesizarea premierului Victor Ponta privind conflictul cu preşedintele Traian Băsescu legat de implicarea şefului statului în campania electorală a fost respinsă, la data de 21 mai,  de Curtea Constituţională a României.

„Curtea Constituţională nu are atribuţii de a lămuri comportamentul unor demnitari aflaţi în exerciţiul mandatului”, a declarat judecătorul CCR Toni Greblă.