Motivul pentru care munca de acasă va continua în România şi în 2023. De ce vine la pachet cu majorări salariale

„Munca de acasă a scăzut, dar nu dramatic, mai sunt companii în zona asigurărilor care se mulţumesc cu o zi pe săptămână, dar în rest, companiile au crescut la 2-3 zile pe săptămână. La companiile de servicii, cam toată lumea şi-a diminuat spaţiul, dacă ar trebui să vină toată lumea la serviciu, nu ar avea unde să stea”, spune Adrian Dinu, în cadrul conferinţei ZF HR Trends.

Creafost are un portofoliu de 500 de companii, care adună circa 33.000 de angajaţi. Clienţii din portofoliul Creasoft au înregistrat o creştere de 10% a număului de angajaţi anul trecut, ceea ce arată, spune Adrian Dinu, că angajările nu au stagnat.

Am verificat pe un portofoliu de 500 de clienţi, circa 33.000 de angajaţi, care a fost evoluţia angajaţilor adăugaţi şi a celor retraşi anul trecut şi anul acesta. Anul trecut, a existat o creştere a numărului de angajaţi de 10%, iar anul acesta, doar un avans de 3,2%. A fost o creştere clară, nu mi se pare a stagnare a angajărilor.

Prime de Paşte 2023, s-au tipărit deja fluturaşele de salarii. Se dau 1880 de lei în plus la leafă pentru aceşti angajaţi

Alte articole

Reminiscenţele pandemiei. Un gigant IT le cere angajaţilor să revină la birou 3 zile pe săptămână. Măsura se aplică din februarie 2026

Angajații ar putea lucra două zile pe săptămână de acasă: „Funcționează pentru familii și ajută economia”

Este o presiune  pe salarii, toţi angajaţii mei se aşteaptă să le acopăr creşterea inflaţiei prin majorarea salarială, acolo unde se poate, mai dăm. Acolo unde există poziţii cheie, dăm chiar mai mult, am observat şi tendinţa aceasta ca oamenii îşi caută, mai ales cei tineri, dar nu pleacă oricum, se uită să câştige mai mult, să muncească mai puţin şi să înveţe ceva interesant.

Ca să acopăr necesarul de angajaţi de IT, am seniori foarte buni şi juniori Acum, am reuşit să înscriu aproape zece studenţi de automatică, anul 2 spre 3, pe care companiile de IT nu îi iau, noi îi luăm de pe acum, pentru că apoi nu îi mai prindem.​​

Tendinţe pe piaţa muncii în 2023: programul hibrid îl va înlocui pe cel remote; numărul angajaţilor cu două joburi va creşte; angajatorii vor fi nevoiţi să recurgă tot mai mult la importul de personal

Adopţia programului de lucru hibrid în detrimetrul celui remote, alături de faptul că tot mai mulţi angajaţi vor fi tentaţi să îşi ia un al doilea job pentru a-şi suplimenta veniturile pe termen lung,reprezintă principalele direcţii pe piaţa muncii din acest an potrivit unui raport al eJobs.

„Anul acesta deja se prefigurează câteva tendinţe clare pe piaţa muncii. Una dintre ele este legată de faptul că programul hibrid îl va înlocui pe cel remote, asta deşi tot anul trecut a stat sub semnul unei creşteri masive atât a ofertei de joburi care nu cereau prezenţa la birou, cât şi a cererii. O altă tendinţă cu impact pe piaţa muncii va fi că vom vedea cum al doilea job devine o a doua natură. Odată pentru că ultimii ani în care s-a putut lucra de acasă au oferit angajaţilor mai multă flexibilitate în a-şi gestiona timpul şi a-l aloca mai multor proiecte, dar şi pentru că au nevoie să îşi suplimenteze veniturile pe termen lung”, spune Bogdan Badea, CEO eJobs România.

În plus, tot mai mulţi angajatori vor fi nevoiţi să recurgă la importul de personal, în contextul în care deficitul de candidaţi se adânceşte, iar joburile din afară încep să îşi recapete popularitatea în ochii românilor.

Potrivit unui proiect pus în dezbatere publică de Ministerul Muncii, contingentul de lucrători străini admişi pe piaţa muncii în 2023 este tot de 100.000, egal cu cel pentru 2022 şi dublu faţă de cel din 2021.

Principalele domenii de activitate interesate de forţă de muncă străină sunt construcţiile, HoReCa şi transporturile. România importă muncitori calificaţi sau necalificaţi preponderent din Asia, în special din ţări precum Vietnam, Sri Lanka, Nepal, Bangladesh sau India.

Aproximativ 10.000 de joburi au fost postate în prima săptămână a anului pe eJobs.ro, principala platformă de recrutare online din România. Nivelul este similar cu aceeaşi perioadă a anului trecut, 2022 marcând, cu 420.000 de joburi noi postate de angajatori, recordul ultimilor 20 de ani.

„Începutul lunii confirmă semnalele pe care le aveam de la finalul anului trecut, anume că 2023 va începe în forţă şi vor continua politicile de recrutare şi extinderi ale echipelor. De altfel, şi candidaţii s-au activat imediat după terminarea sărbătorilor, astfel încât vedem un număr de peste 225.000 de aplicări, în uşoară creştere faţă de acelaşi interval de timp de anul trecut”, spune Bogdan Badea.

Joburile care au atras cele mai multe aplicări la început de an au fost pentru agent de vânzări remote, junior banker, operator introducere date, operator colectare debite şi casier în sală de jocuri de noroc. Fiecare dintre aceste poziţii a adunat peste 1.000 de aplicări în decurs de doar câteva zile.

Cele mai permisive țări europene atunci când vine vorba de munca hibridă sau telemuncă. Unde să te muți dacă vrei să lucrezi de acasă

„La fiecare început de an vedem un număr mare de candidaţi tineri şi din segmentul entry level care vor să se angajeze pentru prima dată sau să îşi schimbe jobul, motiv pentru care poziţiile care primesc cele mai multe aplicări sunt cele care cer nivel de experienţă de cel mult doi ani sau cele din domenii precum retail, servicii, telecomunicaţii sau call center / BPO”, explică Bogdan Badea.

Munca de acasă rămâne o opţiune

Modul de muncă remote rămâne o opţiune dorită de un număr considerabil de candidaţi, în condiţiile în care 14% din totalul de aplicări au vizat joburile care pot fi făcute exclusiv de acasă.

La nivel general, cele mai mulţi aplicanţi caută să se angajeze în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara şi Braşov. Cu excepţia Braşovului, acestea sunt şi oraşele cu cele mai mari medii salariale nete, după cum arată raportul industriei de recrutare din România, Review & Trends 2023, realizat de eJobs.

Bucureştiul se află pe primul loc, cu o medie salarială netă de 4.500 de lei. Urmează Timişoara, cu 4.100 de lei şi Cluj-Napoca, cu 4.000 de lei net. Braşovul este al şaptelea în clasament, cu 3.500 de lei, fiind surclasat de Sibiu, Iaşi şi Oradea.