Motivul pentru care românii au pensii mici. România nu este nici în primele 20 de țări UE la bugetul alocat pensiilor

În ciuda decalajelor, Guvernul a anunțat că va amâna măsurile de majorare a pensiilor. Astfel, mica recalculare programată pentru 1 ianuarie 2025, care ar fi adus în medie 280 de lei în plus pensionarilor, nu va mai avea loc. De asemenea, a fost anulată și indexarea de la 1 ianuarie 2026, când pensiile ar fi trebuit să crească, în medie, cu 180 de lei.

Explicația Executivului este deficitul uriaș al bugetului asigurărilor sociale: dintr-un buget total de 178 miliarde de lei, lipsesc 40 de miliarde pentru a acoperi integral necesarul.

România se află pe ultimele locuri în Uniunea Europeană în ceea ce privește ponderea cheltuielilor sociale în PIB. În 2024, statul a alocat doar 12,7% din PIB pentru pensii și asistență socială și 5,7% pentru sănătate, adică un total de 18,4%. Prin comparație, media europeană depășește cu mult aceste valori.

Austria, de exemplu, alocă 31,6% din PIB pentru sănătate, pensii și asistență socială, devenind în 2024 „campioana mondială” a statului social, peste Franța (30,6%), Germania (27,9%), Belgia (28,6%) sau Finlanda (31,4%). În Italia și Spania, unde locuiesc câte aproximativ un milion de români, procentul alocat depășește 25% din PIB.

Alte articole

Pensii 2026. Documentul care trebuie depus de două ori pe an pentru a nu rămâne fără pensie. Avertisment de ultimă oră pentru seniori

Adrian Câciu, ofertă de nerefuzat pentru Ilie Bolojan: ”Să vă ajut cu bugetul, că spuneți că nu sunt bani în 2026. Sunt bani! Cu plăcere!”

Citește și: Salarii de până la 2.500 de euro pe lună, fără studii și fără experiență. În ce domenii pot câștiga românii acești bani

Chiar și statele din regiune, precum Ungaria (aproape 20% din PIB) sau Polonia (aproape 25%), cheltuiesc mai mult decât România pe aceste capitole. Diferențele de alocare se reflectă direct în nivelul pensiilor: dacă în Germania sau Spania venitul mediu lunar al pensionarilor asigură un trai decent, în România mulți vârstnici se confruntă cu dificultăți majore în acoperirea cheltuielilor pentru hrană, medicamente și utilități.

În prezent, pensia medie de 560 de euro plasează România printre ultimele țări din UE la acest indicator, în timp ce nivelul de trai al vârstnicilor depinde tot mai mult de sprijinul familiei sau de economiile acumulate anterior. Fără o creștere a ponderii cheltuielilor sociale în PIB, decalajul față de statele vestice riscă să se adâncească, în timp ce presiunea demografică, prin creșterea numărului de pensionari și scăderea numărului de contribuabili, va pune o povară tot mai mare pe bugetul public.

Citește și: Cum va arăta România în 2050? Noua generaţie, provocată să propună un Proiect de Țară