„Este vorba despre reducerea duratelor medii de spitalizare pentru anumite afecţiuni, ca de exemplu cazuri de chiuretaj de diagnostic sau histeroscopie de diagnostic, dezvoltarea aşa-numitelor stenturi farmacoactive în anumite condiţii specifice, cunoaşterea costurilor reale din sistemul spitalicesc şi reevaluarea şi adaptarea DRG în conformitate cu costurile reale din unităţile sanitare„, a spus secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, potrivit Mediafax.

Raportul NICE vorbeşte despre creşterea eficienţei asistenţei medicale de spital, ceea ce înseamnă utilizarea eficientă a tuturor resurselor din unităţile sanitare, respectiv cele umane, financiare şi materiale, a precizat Vasile Cepoi.

Alte Articole

Bilanţ coronavirus 17 mai. Doar 392 de cazuri COVID şi 48 de ...

Monica Pop: „Nu trebuia ținut nimeni în casă. Este o ...

Bilanț vaccinare 16 mai 2021. România se apropie de pragul ...

Secretarul de stat a adăugat că valoarea costurilor pe caz rezolvat (DRG) va fi realizată de Şcoala Naţională de Sănătate Publică şi Management Sanitar, pe baza costurilor reale din România.

Vasile Cepoi a mai spus că până acum România a utilizat modele de DRG din Statele Unite ale Americii şi Australia, dar este nevoie de un sistem care să aibă la bază costurile reale din sistem.

Secretarul de stat a explicat că ar fi vrut să reorganizeze o secţie de dermatologie din Iaşi, dar a văzut că nu se poate întrucât aceasta susţinea secţia de chirurgie şi aproape toată unitatea sanitară.

Noua lege a sănătăţii va aduce şi ea unele modificări în sistemul spitalicesc, după ce unităţile sanitare ar deveni fundaţii sau instituţii publice autofinanţate, a mai spus Cepoi.

Raportul institutului britanic NICE a fost realizat la cererea Ministerului Sănătăţii, în cadrul unui proiect al Băncii Mondiale. Cercetarea a costat aproximativ 89.000 de euro şi a vizat evaluarea tehnologiilor medicale, adică un raportul cost-eficienţă al unor tratamente.