MS va reduce durata de spitalizare a pacienţilor şi costurile pe caz rezolvat

„Este vorba despre reducerea duratelor medii de spitalizare pentru anumite afecţiuni, ca de exemplu cazuri de chiuretaj de diagnostic sau histeroscopie de diagnostic, dezvoltarea aşa-numitelor stenturi farmacoactive în anumite condiţii specifice, cunoaşterea costurilor reale din sistemul spitalicesc şi reevaluarea şi adaptarea DRG în conformitate cu costurile reale din unităţile sanitare„, a spus secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, potrivit Mediafax.

Raportul NICE vorbeşte despre creşterea eficienţei asistenţei medicale de spital, ceea ce înseamnă utilizarea eficientă a tuturor resurselor din unităţile sanitare, respectiv cele umane, financiare şi materiale, a precizat Vasile Cepoi.

Secretarul de stat a adăugat că valoarea costurilor pe caz rezolvat (DRG) va fi realizată de Şcoala Naţională de Sănătate Publică şi Management Sanitar, pe baza costurilor reale din România.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Vasile Cepoi a mai spus că până acum România a utilizat modele de DRG din Statele Unite ale Americii şi Australia, dar este nevoie de un sistem care să aibă la bază costurile reale din sistem.

Alte articole

Reacţii dure după ce Ilie Bolojan s-a supărat că românii consumă prea multe medicamente scumpe. Premierul vrea să consumăm mai mult muşeţel şi mai puţine tratamente inovatoare

PRIMER: “Întreruperea alimentării cu energie electrică a fabricilor de medicamente va pune în pericol accesul pacienților la medicamente esențiale”

Secretarul de stat a explicat că ar fi vrut să reorganizeze o secţie de dermatologie din Iaşi, dar a văzut că nu se poate întrucât aceasta susţinea secţia de chirurgie şi aproape toată unitatea sanitară.

Noua lege a sănătăţii va aduce şi ea unele modificări în sistemul spitalicesc, după ce unităţile sanitare ar deveni fundaţii sau instituţii publice autofinanţate, a mai spus Cepoi.

Raportul institutului britanic NICE a fost realizat la cererea Ministerului Sănătăţii, în cadrul unui proiect al Băncii Mondiale. Cercetarea a costat aproximativ 89.000 de euro şi a vizat evaluarea tehnologiilor medicale, adică un raportul cost-eficienţă al unor tratamente.