Muncitori români exploatați în Suedia pe câmpurile agricole: „Ne este prea frică să facem plângeri”

La sfârșitul lunii august, cinci muncitori români au fost surprinși pe un câmp din sud-vestul Skånei, Suedia. Au cuțite în mâini, la picioare găleți și sunt îndoiți de spate.

„Lucrăm douăsprezece ore pe zi, șaze zile pe săptămână”, spune unul dintre ei, un român de 30 de ani. Chiar dacă slariul este mic și soarele este insuportabil, aceștia au venit din România pentru a lucra în agricultura suedeză.

„Nu e bine plătit, primim cinci sute pe zi”, mai spune muncitorul. Suma corespune cu aproximativ 40 de coroane suedeze (3,66 euro) pe oră. Românii lucrează la negru și sunt îngrijorați că vor avea probleme cu autoritățile suedeze. „Nu ești de la poliție, nu-i așa?”, a întrebat o femeie care a auzit conversația dintre român și jurnalistul suedez.

Ferma la care aceștia lucrează se află acolo unde orașul se întâlnește cu mediul rural. În preajma acestuia își au operațiunile și alți producători de legume.

Alte articole

Crește numărul copiilor cu ambii părinți plecați la muncă în străinătate. Noi date îngrijorătoare

Nicușor Dan, discurs pentru românii din Diaspora: ”Trebuie ca noi toți împreună să concentrăm energiile pentru binele comun și pentru România la care visăm cu toții”

„Vrei un loc de muncă? Du-te și vorbește cu „el patron”. Cei care lucrează pentru vecin primesc însă ceva mai mulți bani”, mai spune românul, indicând o seră de pe partea cealaltă a unui mmic drum de pământ.

Tot în Skåne, dar la o altă fermă, muncitorii culeg ceapă verde. Aici nu sunt plătiți la zi, sunt plătiți după cantitatea pe care o culeg. Într-o zi obișnuită, pot câștiga 35 de coroane suedeze (3,21 euro) pe euro, iar într-o zi mai bună, pot ajunge până la 40 de coroane (3,66 euro). Majoritatea celor care lucrează aici vin din Afganistan, mulți fără acte și dependenți  de veniturile pe care le obțin din agricultură.

„De multe ori este foarte cald și ne chinuim până apune soarele”, a explicat un tânăr muncitor.

Lângă câmp e o clădire mare unde ceapa este depozitată și ambalată pentru a fi bândută.

„Este muncă fără acte pe câmp. Muncitorii din Balacani lucrează la ambalare. Ei sunt plătiți puțin mai bine”, mai spune el.

Citește și: Câţi români sunt plecaţi în diaspora. Secretar de stat: „Depășim 8 milioane de români în afara granițelor”

Din depozit, ceapa pleacă în amabalaje îngrijite din plastic. Acestea ajung la magazine prin intermediul unui angrosist, Marcejele de pe cutii arată că sunt cultivate și ambalate în Suedia. Pentru mulți cosumatori, asta înseamnă că produsele sunt culese în mod responsabil. Pe site, compania asigură că afacerea lor este impregnată de responsabilitate pentru oameni și mediu: „La acest angro suntem cu toții la fel de importanți și semnificativi, indiferent de sarcini sau roluri profesionale”.

Multe ferme specifică faptul că sunt mici afaceri de familie, pasionate de produse de calitate și că sunt asumați în ceea ce privește responsabilitatea față de angajații lor. „Mediul de lucru pentru personalul care lucrează în companiile membre este important pentru noi. Cei care lucrează aici trebuie să aibă o situație de lucru acceptabilă, cu salarii corecte, program de lucru etc”, scrie pe site-ul unui alt angrosist deținut de fermieri.

Abuzuri frecvente și salarii mici

Sindicatul municipal care se ocupă de muncitorii agricoli cred că abaterile sunt obișnuite în această industrie și nu sunt surprinși de mărturiile culegătorilor.

„În cules, este mai degrabă regula decât excepția că muncitorii lucrează în condiții asemănătoare sclavilor”, declară Ulf Hansson, responsabil pentru problemele agricoole la Kommunal.

Conform lui, problema este dificil de rezolvat. Experiența acestuia este că mulți dintre cei care lucrează în recoltarea legumelor nu îndrăznesc să se plângă de salariu sau de condițiile lor de muncă.

„Din păcate, primim foarte puține cazuri pe care le putem urmări”, a mai adăugat Hansson.

Au fost și cazuri când s-a întâmplat. Unul dintre puținele locuri în care muncitorii s-au organizat este în afara Lund. Muncitorii de aici locuiesc lângă un conac și sunt conduși pe câmp de microbuze albe.

„Lucrătorii de acolo au povestit despre zile lungi de muncă, înșelăciune, plăți de boală, concedii și locuințe pe care le este permis să închirieze de la cumpărătorul de muncă pentru 4.000 de coroane de persoană într-o cameră comună”, potrivit Karin Casimir Lindholm de la sindicatul SAC.

Citește și: Video dureros! Un muncitor pe șantier în Occident, mesaj plin de suferință: “Nu ne mai înjurați pe noi, ăștia din diaspora, ca numai noi știm cum ne trăim zilele pe aici! Și noi suntem români!”

Cum ajung românii să muncească pe bani puțini în Suedia

Calea bună:

• muncitorului român i se oferă un loc de muncă în Suedia, adesea prin intermediul unui prieten sau a unei cunoștințe,
• o companie de recrutare suedeză îi angajează,
• în cifrele primte de autoritățile din Suedia, salariile par să fie conform condițiilor suedeze,
• muncitorul ajunge în Suedia, iar din salariu se scad sume pentu cazare, transport și mâncare. Salariul ajunge să fie de aproximativ 50 de coroane (4,58 euro) pe oră.

Calea rea:

• muncitorului i se promite un loc de muncă în Suedia. Asta se întâmplă părin intermediul compatrioților cu contacte în agricultura suedeză,
• lucrătorul ajunge în Suedia fără să anunțe autoritățile că urmează să lucreze acolo,
• salariile sunt plătite la negru și ajung la aproximativ 40 de coroane (3,66 euro) pe oră.