Năstase: Nu este necesară modificarea Constituţiei pentru Acordul de la Consiliul European

Năstase contestă afirmația președintelui Băsescu potrivit căreia Acordul care urmează să fie implementat de statele din zona euro la care pot adera și statele UE care încă folosesc monede naționale impune modificarea Constituției.

Astfel, cerința ca deficitele structurale ale unui stat-parte să nu depășească 0,5% din PIB nu este obligatoriu să fie înscrisă în Constituție, în România existând o categorie de legi cu un grad echivalent de forță juridică.

Într-o postare pe blogul personal, Năstase amintește că articolul 148 din Constituție oferă mecanismele legale pentru ca România să-și poată respecta angajamentele luate vineri, la Bruxelles. ”Aderarea României la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, în scopul transferării unor atribuţii către instituţiile comunitare, precum şi al exercitării în comun cu celelalte state membre a competenţelor prevăzute în aceste tratate, se face prin lege adoptată în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, cu o majoritate de două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor”, stipulează articolul respectiv.

„Iată deci o categorie specială de legi – de nivel constituțional ( în sensul că și legile de revizuire a Constituției se adoptă tot cu majorități de două treimi)”, scrie Năstase.

Alte articole

Tarife de roaming mai mici de la 1 ianuarie 2026 pentru două țări din afara UE

Nicuşor Dan, după ce Ucraina a primit 90 de miliarde de euro: „Statele UE plătesc dobânzile”

În aceste condiții, Acordul ar fi doar folosit de către actuala putere pentru o revizuire mai largă a Constituției. „Mare bucurie la București – uite că UE ne somează să schimbăm constituțiunea. Emil Boc face un apel disperat la Ponta și Antonescu să susțină introducerea în Constituţie a regulii de aur, dar și a Parlamentului unicameral! Băsescu se felicită pentru premoniție – vedeți de ce a cerut el revizuirea textului fundamental? A știut!”, comentează ironic Adrian Năstase.

Acesta crede că implementarea acordului printr-o lege votată de două treimi dintre parlamentari este și o procedură cu o probabilitate mai mare de succes decât un referendum pentru o nouă Constituție, atâta vreme cât este improbabil ca electoratul să se prezinte într-un număr suficient de mare pentru ca plebiscitul să fie validat.

„Oricum, o astfel de soluție, cea a modificării Constituției, ar fi dificilă. Nu doar din punctul de vedere al obținerii votului de două treimi în cele doua Camere ale Parlamentului pe un pachet de modificări, ci și din punctul de vedere al îndeplinirii condițiilor de validare a referendumului”, conchide Adrian Năstase.