NATO este pregătită să riposteze în cazul unui atac cibernetic asupra unei ţări membre

NATO ar putea riposta atât printr-un atac cibernetic dar şi „în alte moduri”, pe care Stoltenberg nu le-a detaliat, însă. Articolul 5 al Tratatului Nord-Atlantic reprezintă cea mai importantă clauză a acestui document şi defineşte sarcina fundamentală a NATO: apărarea colectivă. Conform articolului, un atac asupra unui stat al Alianţei va fi considerat un atac asupra tuturor membrilor.

„Un atac cibernetic ar putea activa articolul 5. Dacă în urma unei analize, vom considera necesar, vom putea activa acest articol. Asta înseamnă că toţi membrii NATO se vor uni în protejarea aliatului care a fost ţinta acelui atac cibernetic. Putem riposta cibernetic, dar şi în alte moduri. Asta o vom decide noi.

Nu îi vom oferi niciodată unui potenţial adversar sau inamic privilegiul de a-i comunica exact când vom activa articolul 5. Acest lucru se va face în baza unei analize clare, într-o situaţie concretă”, a declarat Stoltenberg în cadrul unei dezbateri online organizate de NATO, informează Digi24.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

În 2023 va deveni complet operaţional un centru de comandă cyber al NATO cu sediul la Mons, Belgia. În prezent, este deja activ Centrul NATO pentru atacuri cibernetice din Estonia. În 2007, Estonia a blamat Rusia după ce a fost ţinta unui vast atac cibernetic îndreptat împotriva instituţiilor guvernamentale şi de presă.

Alte articole

Atac cibernetic la cunoscutul brand de haine Zara. Datele a aproape 200.000 de clienți, expuse

Adunare dedicată securităţii la Marea Neagră cerută de România la NATO

„În domeniul cyber, linia dintre război şi pace este mai vagă. Iar asta e una dintre provocările cărora trebuie să le faci faţă. Înainte, era simplu să spui când erai în stare de război şi când era pace. Acum, cu toate atacurile teroriste, cyber sau hibride, linia e mai difuză, ceea ce in sine e o provocare”, a spus Stoltenberg.

NATO dezvoltă acţiuni şi instrumente cyber ofensive

Jens Stoltenberg a arătat că NATO deţine şi dezvoltă atât „instrumente ofensive” cât şi „operaţiuni ofensive” de tip cyber, care pot fi îndreptate împotriva unor entităţi statale (national cyber effects).

„NATO a folosit foarte eficient astfel de instrumente ofensive în lupta contra ISIS în Irak sau Siria, unde am reuşit să eliminăm multe dintre capacităţile cyber ale Statului Islamic, importante pentru ei şi folosite la recrutarea de noi adepţi, acţiuni de propagandă, sau pentru finanţări”, a mai arătat Stoltenberg care a adăugat că operaţiunile ofensive din domeniul cyber fac parte din politic.

România este şi ea, din 2019, membră cu drepturi depline al Centrului de Excelență NATO pentru Atacuri Cibernetice. Centrul NATO de cyber security are sediul în Estonia.

De asemenea, România va găzdui, la București, noul Centru European pentru Securitate Cibernetică. Acest centru va fi principalul organism de execuție pentru resursele financiare ale Uniunii dedicate securității ciberneice în cadrul programelor „Europa Digitală” și „Orizont Europa”.

Citeşte şi: Premierul Netanyahu a prezentat succesul vaccinării în Israel: Cazurile de Covid s-au redus cu aproape 50% la persoanele de peste 60 de ani